Nutriție și sănătate: Îndulcitorii artificiali pot juca un rol în extinderea rezistenței la antibiotice

1 lună in urmă 2

Patru îndulcitori artificiali – zaharina, sucraloza, aspartamul și acesulfamul de potasiu – pot facilita transferul orizontal al genelor de rezistență la antibiotice, arată un nou studiu prezentat de Sci-News.

Aceștia sunt folosiți ca înlocuitori siguri ai zahărului în alimente și băuturi, pentru un gust dulce fără aport de calorii și energie. Consumul a crescut pentru potențialul lor de a îmbunătăți starea de sănătate a persoanelor suferind de obezitate, intoleranță la glucoză, diabet și deranjamente metabolice. Consumul global anual este apreciat la 117.000 de tone.

După consumul de alimente și băuturi, îndulcitorii artificiali pot trece prin sistemul digestiv uman fără a fi metabolizați și concentrațiile lor pot fi de zecimi de mg/l în urină și de sute de mg/l în tractul gastrointestinal.

Având structuri metabolice inerte, îndulcitorii pot fi excretați direct din organismul uman. În prezent sunt frecvent depistați în apa sub- și supraterană, precum și în mod special în stațiile de tratare a apei reziduale.

„Am investigat dacă îndulcitorii artificiali pot facilita transferul între bacterii al genelor rezistenței la antibiotice”, afirmă dr. Jianhua Guo, cercetător la Centrul de Management Avansat al Apei de la universitatea din Queensland, Australia. „Studiile noastre anterioare au identificat multe articole comune în locuințe care promovează rezistența la antibiotice, așa că recent am început să ne punem întrebări și asupra îndulcitorilor artificiali”.

Dr. Guo și colegii au testat patru îndulcitori artificiali consumați în mod curent, zaharina, sucraloza, aspartamul și acesulfamul de potasiu.

„Îndulcitorii au accelerat semnificativ schimbul între bacterii prin procesul de conjugare”, spune autorul principal Zhigang Yu, doctorand la Centrul de Management Avansat al Apei de la universitatea din Queensland. „Procesul este consdiderat ca fiind echivalentul bacterial al reproducerii sexuale și survine când două bacterii vin în contact direct. Genele rezistenței sunt transferate de la donator la primitor și în consecință primitorul devine un germen rezistent la multe medicamente.

Având în vedere consumul ridicat de produse farmaceutice non-antibiotice, descoperirea noastră evidențiază riscul potențial asociat cu prezența înducitorilor artificiali în hrană și băuturi”.

Rezultatele au fost publicate pe 15 februarie în revista The ISME Journal.

Citește și:

Nutriție și sănătate: „Ce-a fost mai întâi, oul sau colesterolul?”. Adevăruri demonstrate despre relația dintre ele
Citeşte Articolul Întreg pe Sursă