„Nu ne temem, că n-a mai rămas nimic de ars”. Efectele încălzirii globale au triplat incendiile în ultimii ani în Grecia

2 luni in urmă 70


Corespondență din Evia: Locuitorii revin la casele lor, după ce au pierdut casele, animalele și livezile de măslini, pentru unii singura sursă de venit.


Kalivia şi Spathari, satele din insula Evia din aria supravegheată de pompierii români, revin, încet, încet, la viaţă. Locuitorii care au plecat din calea flăcărilor se întorc, pe rând, la casele lor, deşi pădurile încă fumegă.


 


Focul a fost oprit chiar în spatele locuinţelor. Multă vreme, când vor deschide ferestrele, localnicii vor avea dinaintea ochilor imaginea dezastrului: trunchiuri de pin carbonizate pe un versant de cenuşă.


În Spathari, oamenii şi-au reluat tabieturile, bătrânii stau la umbra tavernelor, copiii fac acrobaţii pe bicicletă în jurul monumentului dedicat eroilor din cele două războaie mondiale. Monitorizaţi de bunici, mame şi de o colegă de clasă, Theodor, 12 ani, şi Anastasis, 11 ani, se întrec în mers pe bicicletă pe o singură roată. 


Familiile lor au fost evacuate timp de câteva zile. „Ne-am întors cât de repede am putut. Nu ne temem, pentru că nu mai e nimic de ars”, spune Theodor. Din spatele casei lui, începe muntele înnegrit de incendiu. „Casa a avut noroc de data asta”, remarcă puştiul.


În Spathari, oamenii şi-au reluat tabieturile, bătrânii stau la umbra tavernelor

Ritualul cafelei vorbite


Furia focului, care încă zace ascuns în trunchiurile arborilor, pare o simplă toană pe lângă încăpăţânarea bătrânelor din Spathari de a-şi bea cafeaua cu zaţ la umbra leandrilor, aşa cum făceau şi înainte de incendiu. 


O străduță din Spathari

Vara, din pricina căldurii, viaţa începe după-amiaza pe insulă. Abia când soarele mai scade pe cer, străduţele şi locurile de întâlnire, cârciumi sau mici magazine, cu băncuţe şi copertine la intrare, se însufleţesc. 


Turismul, care completează agricultura, devenise sursa principală de venit în aceste sate. Familia lui Theodor din asta trăieşte şi graba de a înnoda firul activităţilor cotidiene e explicabilă, e luptă pentru supravieţuire economică. 


În Kalivia, voluntarii împart pachete cu mâncare gătită şi apă. „Am adus, zilele trecute, alimente nepreparate, orez, paste, zahăr, ulei, dar în sat nu e curent şi oamenii nu pot să gătească. Nici pompele care acţionează instalaţia de apă nu funcţionează, în lipsa electricităţii”, spune unul dintre voluntari. 


În Kalivia, voluntarii împart pachete cu mâncare gătită şi apă

Drumurile celor care aduc ajutoare se intersectează cu patrulele de pompieri români. „Sunt minunaţi pompierii voştri”, spune voluntarul cu braţele încărcate de caserole. „Sigur că suntem ospitalieri, atunci când arde”, adaugă el, ironic.


Dar statul nostru putea face mai mult, putea să angajeze mai mulţi pompieri, să investească în tehnică şi în măsuri contra incendiilor de vegetaţie.

Locuitor din Kalivia:

Un miliard de euro a anunţat guvernul de la Atena că va aloca, în următorii zece ani, pentru refacerea zonelor distruse de incendii şi combaterea efectelor încălzirii globale, potrivit Greek Reporter. Grecii care au pierdut case şi alte bunuri în foc vor primi despăgubiri în bani, în valoare de până la 150.000 de euro fiecare.


S-au mobilizat şi grecii din diaspora şi trimit bani direct în conturile celor sinistraţi, sărind peste formalităţile specifice instituţiilor. 


<strong>Nu doar Evia a fost afectată, ci și zone largi din Peloponez și din Attica, teritoriul care îmbrățișează Atena.</strong>


Ferme în calea focului


Peste 2.000 de animale au pierit în flăcări, estimează localnicii din Kalivia. Fermele aflate pe insulă sunt mici, cu turme de câte 10-15 capre sau oi, două-trei vaci pe lângă. Grajdurile par mai degrabă improvizaţii, pentru că pe aici nu ameninţă nici viscolul, nici ploaia torenţială. Animalele stau adunate la umbra câte unui pom, după nişte închipuiri de garduri.


Pompierii români au dat peste o fermă, într-o poiană

Urcând pe munte, pompierii români au dat peste o astfel de fermă, într-o poiană de la marginea drumului. Proprietarul fermei locuieşte în altă parte şi vine din când în când să umple jgheaburile cu apă. În rest, caprele sunt lăsate la mila vântului. Animalele sunt speriate şi aleargă spre orice om care apare la orizont. Veniţi să stingă un focar, pompierii trebuie să claxoneze insistent, să alunge caprele din calea autospecialei. 


La incendiile din Grecia din 2018, după cum relata şi Libertatea de la faţa locului, pierderile au însemnat peste o sută de vieţi omeneşti. 


<strong>Și din cauza incendiilor din acest an, grecii au pierdut 100.000 de hectare din suprafaţa împădurită numai în 2021, după cum notează Greek Reporter. Doar Turcia și Italia, dintre țările din Europa, socotindu-i aici și pe turci, i-au depășit, numai că suprafețele rămase în cazurile vecinilor sunt mult mai mari. </strong>


Oameni, animale și vegetație, asta e paguba grea, la care se adaugă, deocamdată, pentru că incendiile nu s-au oprit, cele peste o mie de locuinţe arse. 


Efectul încălzirii globale se simte într-un fel dramatic. În 2021, rata de devastare s-a triplat față de media anuală a celor două decenii anterioare.


După un an de pandemie, în care insula agricolă Evia a aşteptat zadarnic turiştii, a venit o vară de foc. Prin curţile din Kalivia vezi întinse la uscat uniforme de pompieri. Pe ei nu îi aştepta nimeni, deşi în seceta lungă, în uscătura din păduri şi pe cer îi prevesteau toate semnele.



Citeşte Articolul Întreg pe Sursă