Noul termen pe care coaliția PNL-PSD-UDMR îl fixează în programul de guvernare pentru desființatea SIIJ / Cu ce va fi înlocuită Secția specială

4 zile in urmă 25

​Noua Coaliție de guvernare își fixează termen 31 martie anul viitor pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Potrivit draftului programului de guvernare scris de PNL-PSD-UDM, în locul SIIJ se va înființa o instituție sau structură, fără a se preciza însă unde va funcționa aceasta.

„Până la data de 31 martie 2022 vom adopta un act normativ care să prevadă încetarea activității SIIJ și înființarea unei instituții/ structuri care să ofere garanții de independență a magistraților și să asigure în același timp mecanisme eficiente pentru o reală și efectivă răspundere a judecătorilor și procurorilor, în condiții de imparțialitate și de legalitate a procedurilor, în acord cu Decizia CJUE din 18 mai 2021, cu avizul Comisiei de la Veneția din iulie 2021 și al Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în draftul programului.

Desființarea SIIj a fost un motiv de dispută în fosta Coaliție, UDMR insistând la vremea respectivă că atribuțiile acesteia trebuie preluate de secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General.

Tentativele de desființare a SIIJ

În 27 decembrie 2019, Guvernul Orban a adoptat un Memorandum prin care se propunea desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Cătălin Predoiu, ministrul de atunci al Justiției, susținea că desființarea SIIJ este o prioritate a mandatului său.

În 4 februarie 2020, Ministerul Justiției a pus în dezbatere un prim proiect de lege privind desființarea Secției de anchetare a magistraților. Proiectul prevedea și modificarea Legii 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că acțiunea penală în cazul unui judecător sau procuror poate fi începută doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general, iar trimiterea în judecată a magistraților se încuviințează de către Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, Ministerul Justiției condus de Cătălin Predoiu propunea prin acest proiect și modificarea Legii 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

S-a schimbat guvernarea, iar în 18 februarie 2021 Cabinetul Cîțu, cu Stelian Ion ministru al Justiției, a adoptat proiectul de desființare a SIIJ. Proiectul a primit avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii și a ajuns în Parlament.

În luna martie, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale, însă cu mai multe amendamente, printre care şi unul al deputatului minorităţilor naţionale Ionel Stancu, susţinut şi de UDMR, care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM. Această superimunitate a fost criticată chiar de asociații ale magistraților.

Stelian Ion a solicitat Comisiei de la Veneția să se pronunțe pe aceste modificări aduse legii, iar organismul internațional a transmis, în iulie, că amendamentele adoptate în Camera Deputaților ridică numeroase semne de întrebare atât pe conținut, cât și pe procedură. Comisia de la Veneția a recomandat ca aceste amendamente să fie înlăturate complet.

Ar fi urmat ca liderii coaliției să stabilească un calendar pentru adoptarea în sesiune extraordinară a desființării SIIJ, precum și pentru forma finală a proiectului, însă discuțiile s-au blocat.

Proiectul adoptat de Guvern prevede ca dosarele de la SIIJ să fie repartizate unităților de parchet competente (inclusiv DNA și DIICOT), însă UDMR se opune preluării cauzelor de către DNA și vrea ca acestea să fie trimise Parchetului General. Formațiunea condusă de Kelemen Hunor a respins până acum toate soluțiile propuse de Stelian Ion și insistă ca dosarele vizându-i pe magistrați să fie preluate exclusiv de către Parchetul General. De altfel, UDMR a depus la Comisia Juridică din Senat un amendament potrivit căruia magistrații să fie anchetați de către Secția de urmărire penală și criminalistică din Parchetul General.

A urmat un război al declarațiilor, cu acuzații reciproce între Stelian Ion și UDMR.

  • "UDMR a dorit altceva, adăugând la programul de guvernare, punând alte condiţii care nu existau în programul de guvernare şi aici suntem acum. Doresc ca dosarele să nu ajungă la DNA, UDMR se pare că are o problemă cu DNA.
  • Ştiam ce s-a întâmplat în anii trecuţi, ştiam de discursul lor şi ştiam de lupta pe care au dus-o cu PSD împotriva justiţiei. Nu ştiam că odată păşind în această guvernare şi agreând acest program de guvernare nu îşi vor schimba discursul cu privire la justiţie”, declara Stelian Ion în 17 august.

La începutul lunii august, președintele Klaus Iohannis l-a criticat pe ministrul Justiției și i-a reproșat întârzierea în modificarea legilor justiției și eșecul discuțiilor referitoare la desființarea SIIJ.

  • "Având în vedere de unde am pornit, pot să spun da, coaliția funcționează, dar nu funcționează perfect. Sunt multe lucruri care nu funcționează. Bunăoară, SIIJ nu a fost desființat. Chit că toată lumea s-a lăudat că așa va face, dar ministrul Justiției nu a găsit încă calea potrivită.
  • Legile justiției... nici nu există un proiect acceptat în coaliție și sunt și eu nemulțumit de aceste lucruri. Sunt și alte și alte reforme care au fost promise și deocamdată auzim că se întâlnesc și discută. Este mult de lucru, dar această formă eu sunt convins că poate să funcționeze”, a declarat atunci Iohannis.

Florin Cîțu s-a poziționat alături de Klaus Iohannis, susținând că este de acord cu el "cam cu totul" că responsabilitatea pentru blocajul din coaliție legat de legile justiției și de desființarea Secției speciale este a ministrului Justiției.

Stelian Ion a reacționat spunând că atât desființarea definitivă a SIIJ, cât și repararea legilor justiției ar fi fost deja realizate dacă toți partenerii din coaliție ar fi respectat programul de guvernare și ar fi pus preț pe opiniile instituțiilor internaționale. El i-a transmis președintelui "rugămintea" de a se implica în depășirea acestui blocaj: "USR PLUS nu va accepta cosmetizări ale legislației".

În 24 august, ministrul Justiției spunea că o întâlnire cu preşedintele Klaus Iohannis pe tema reformelor din justiţie "este absolut necesară" și că a încercat și va încerca în continuare să o aibă. În 1 septembrie însă, Stelian Ion a fost revocat de către Florin Cîțu, fapt care a generat declanșarea crizei politice și ieșirea USR de la guvernare.

MCV și Secția specială

Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile României de a reforma sistemul său judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției.

Și în ultimul raport MCV emis de către Comisia Europeană în luna iunie se subliniază asumarea de principiu a Guvernului României în ianuarie 2021 a unui memorandum în care își exprima angajamentul politic de a da curs tuturor recomandărilor MCV. Planurile prevăzute în memorandum includ și proiectul de lege de desființare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) și modificări ale legilor justiției, ambele fiind direct legate de recomandările MCV.

Raportul din iunie face un bilanț al progreselor înregistrate în cadrul MCV din octombrie 2019 și până în prezent și evaluează progresele înregistrate pentru îndeplinirea celor 12 recomandări din ianuarie 2017 și a celor opt recomandări suplimentare din noiembrie 2018.

În raport este enumerată crearea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) printre "motivele serioase de îngrijorare identificate”, arătându-se totodată că "gestionarea eficace a unor dosare de corupție la nivel înalt continuă să fie afectată de activitatea SIIJ, care intervine în continuare în dosarele de corupție la nivel înalt în curs de instrumentare de DNA și să provoace întârzieri care riscă să afecteze aceste dosare”.

Raportul MCV reia clarificările pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene le-a cuprins în Hotărârea CJUE din 18 mai 2021 asupra naturii MCV și a obligațiilor României care decurg din acesta.

Hotărârea CJUE a clarificat faptul că Decizia privind mecanismul de cooperare și de verificare este obligatorie în integralitatea sa pentru România și urmărește să se asigure că România respectă pe deplin statul de drept. România are astfel obligația de a lua măsurile adecvate în vederea realizării obiectivelor de referință stabilite în decizie și de a se abține să pună în aplicare orice măsură care ar risca să compromită atingerea respectivelor obiective. România trebuie să țină seama de recomandările care îi sunt adresate de către Comisie în cadrul MCV și trebuie să se abțină de la adoptarea vreunor măsuri care ar risca să compromită rezultatul prevăzut în recomandări.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă