Noi controverse după moartea lui Petrică Mîţu Stoian. Terapia hiperbarică la care ar apelat, contestată de mai mulţi medici

3 săptămâni in urmă 17

Noi controverse după moartea lui Petrică Mîţu Stoian. Carmen Dorobăț, medic infecționist la Spitalul „Sf Parascheva” din Iași, a explicat, în direct la România TV, că Petrică Mîţu Stoian ar fi trebuit supus unor investigaţii pentru a se determina că plămânii săi au o „structură normală din punct de vedere anatomic”, înainte de a fi decisă începerea terapiei cu oxigen în camera hiperbară.

„Întotdeauna când discutăm despre camera hiperbară, trebuie să ne asigurăm că plămânul pe care acţionăm are o structură normală din punct de vedere anatomic, pentru că la nivelul plămânului acele foiţe care sunt alveola pulmonară, alveolă prin care circulă sângele trebuie să existe într-o stare anatomică perfectă, să nu fie lezată cum ar fi putut fi lezată în acest caz.

În felul acesta, odată ce o leziune exista, printr-o pierdere de sânge preexistentă, pentru că aşa înţeleg că a fost o hemofizie, atunci trebuie să avem rezerve, pentru că o agresiune asupra unei astfel de alveole sigur va duce la o distrugere care este urmată inevitabil de acel pneumotorax.

Dacă se va dovedi a fi, sigur că medicul legist va stabili”, a declarat Carmen Dorobăț, medic infecționist la Spitalul „Sf Parascheva” din Iași, în direct la România TV.

Întrebată dacă Petrică Mîţu Stoian ar fi putut fi salvat în spital, cu ajutorul unui aparat ECMO, cunoscut sub denumirea de „plămân artificial”, dr. Dorobăț a explicat că nu toate unităţile medicale dispun de astfel de dispozitive.

„Aparatele ECMO sunt manipulate numai de către anestezist. Nu există peste tot în ţară asta şi în orice centru aceste aparate, dar un examen imagistic la nivelul plămânului făcut înainte de intrarea în această cameră, categoric că am fi câştigat măcar ceva timp”, a mai precizat medicul Carmen Dorobăț.

Citeşte şi: Moartea lui Petrică Mîţu Stoian clarifică regulile pentru tratarea pacienţilor COVID şi post-COVID. Ministerul Sănătăţii: Oxigenoterapia hiperbară, neinclusă în protocolul de tratament

La rândul ei, dr. Mihaela Cristina Ignătescu, medic specialist în medicină hiperbară, a menţionat că această terapie nu este recomandată în recuperarea pacienţilor după infecţia cu COVID-19.

„Nu există absolut niciun ghid de la Comunitatea europeană sau din SUA care foloseşte medicina hiperbară pentru pacienţii post-COVID. Aş spune, camera hiperbară nu se foloseşte pentru recuperarea pulmonară, pentru că aşa cum ştim toţi, oxigenul face rău plămânilor. Nu există nicio indicaţie de patologie pulmonară care se tratează cu cantităţi ridicate de oxigen.

Problema cu oxigenul hiperbar este cantitatea crescută de oxigen care poate deveni toxică. Toţi anesteziştii şi medicii de terapie intensivă ştiu că oxigenul poate deveni toxic. A doua problemă este presiunea care poate să dăuneze plămânilor.

Avem două chestiuni; oxigenul pe o parte şi presiunea, de pe altă parte care pot cauza leziuni pulmonare, care pot cauza probleme care pot duce teoretic şi la moartea unui pacient”, a menţionat dr. Mihaela Cristina Ignătescu, conform Antena3.

De asemenea, renumitul medic Vladimir Beliș a analizat cauza morţii lui Petrică Mîţu Stoian. Acesta susține că era obligatoriu investigația în prealabil a stării fizice a artistului.

„Noi în medicina legală avem două categorii de morţi. O moarte datorită unor cauze externe, mă refer la cauze trautatice, traumatismele fiind de multe feluri.
O moarte datorită unor cauze interne care este urmarea unor boli. Când nu este o cauză internă, este o cauză externă şi aceea este moarte violentă. Leziunea cauzală între leziunea preexistentă care a rămas în stadiul clinic fără să presupună o moarte iminentă, o boală de care suferea un timp, dar care la momentul la care a apărut cauza externă a determinat (…)

Din informaţiile pe care le am, starea lui de sănătate era relativ bună.

Acest SARS-COV-2 este o boală de doi ani de zile. Este insuficient studiată, aşa încât dată fiind starea lui clinică anterioară, există nişte contraindicaţii aplicării acestui tratament de oxigeno terapie hiperbară. Trebuie să aibă nişte indicaţii foarte stricte. Există nişte protocoale, nişte standarde de aplicare. Nu ştiu în ce măsură aceste standarde şi protocoale au fost aplicate.

Este o obligatoriu investigaţia prealabilă a stării fizice a individului care, dacă am înţeles eu bine, avea şi o insuficienţă cardiacă, avea nişte boli care puneau sub semnul întrebării dacă era indicată o astfel de terapie.

Dacă nu sunt respectate aceste condiţii, daţi-mi voie să spun (…) cu tratamentul ăsta nu ne jucăm”, a conchis dr. Beliş.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă