Newcastle și masa bogaților

1 săptămână in urmă 14

Articol de - Publicat duminica, 09 ianuarie 2022, 13:36 / Actualizat duminica, 09 ianuarie 2022 13:50

Anul trecut, pe la începutul lui octombrie, eram anunțați că un nume nou își găsise loc la masa bogaților din fotbal. 

Și nu doar că-și găsise un loc, ci se așezase fix în capul mesei, rugând respectuos să nu fie stresat și eventual deranjat, căci dacă se enervează îi cumpără pe toți ceilalți comeseni și-i trimite la spălat vase. E vorba, poate v-ați prins, de Newcastle, club devenit, grație proprietarului de drept, prințul saudit Mohamed bin Saman, colocvial cunoscut drept MbS, cel mai bogat din lume.

N-o să mă apuc acum să-i creionez un portret lui MbS, căci nu el e subiectul, iar toate lucrurile ce țin de el, mai ales latura sa obscură, sunt ușor de găsit cu o simplă căutare pe Google. 

Nici să mă apuc să reamintesc manifestările aproape detestabile de bucurie stradală ale fanilor „coțofenelor” nu vreau, s-a vorbit în termeni destul de critici despre ele la momentul respectiv, chit că ele aveau mai degrabă legătură cu fostul proprietar Mike Ashley. Vreau să vorbesc despre prezentul celor de la Newcastle.

Care prezent înseamnă o jenantă eliminare din Cupa Angliei, sâmbătă, în fața unei echipe din coada celui de-al treilea eșalon, dar și penultimul loc în clasamentul din Premier League, cu perspective destul de sumbre pentru salvarea de la retrogradare. Și care prezent mai înseamnă și mari probleme în campania de transferuri. 

Newcastle și masa bogaților

Newcastle - Cambridge 0-1 (foto: Imago)

Prin octombrie se credea pe la Newcastle că va veni antrenor Zidane, cu Guardiola director tehnic, că Mbappe și Haaland își fac deja bagajele, că Salah a tras pe linie moartă negocierile cu Liverpool, că Van Dijk și Modric au început deja să aibă palpitații așteptând se le sune telefonul și tot așa. 

Ba chiar circula o glumă pe-atunci, cum că MbS (vezi mai sus despre cine vorbesc) ar fi sunat el însuși la Dortmund ca să întrebe care e prețul lui Haaland, iar când de la celălalt capăt al firului i s-ar fi comunicat că norvegianul ar costa, cu tot cu salariu, comisionul impresarului, al tatălui, al mamei și eventual al bonei, peste 300 de milioane de dolari, ar fi răspuns: „E în regulă, vreau patru Haaland”.

De venit a venit, deocamdată, doar Trippier, de la Atletico, iar antrenor a fost adus Eddie Howe, mai degrabă pentru că alții n-au vrut. Ideea e valabilă și-n cazul jucătorilor, căci de căutat s-a tot căutat, dar de peste tot veneau refuzuri. Ceea ce trebuie să-l fi mirat foarte tare pe MbS, dacă i s-o fi spus. 

Ce nu i s-a spus sigur e că banii nu pot cumpăra chiar orice, iar fotbalul de azi o fi el zăpăcit, dar s-a și schimbat un pic. Jucătorii importanți sunt greu de convins, chiar și cu salarii uriașe, să vină să lupte pentru evitarea retrogradării. Până și Umtiti, care nu joacă la Barcelona nici când tot lotul are COVID, dă semne că mai bine stă pe bară sub soarele catalan decât să se lupte, pe aceeași bani, prin ploile de pe „St James' Park”.

Cât despre eliminarea din Cupă, unii zic că e chiar mai bine pentru Newcastle, că au scăpat de-o grijă și se pot concentra acum spre ceea ce chiar contează, evitarea retrogradării. Înte timp, fanii „coțofenelor” pot fredona liniștit celebrul refren: „Money, money, money, must be funny, in the rich man's world”. Cât de „funny” rămâne să vedem.

Luuk de Jong și dilemele lui Xavi

Barcelona a făcut doar egal la Granada, după ce a avut 1-0, confirmând că ideile lui Xavi încă nu-s implementate. Una dintre ele, a apăra un rezultat prin posesie, lucru pe care, pe vremea lui Xavi-jucător, echipa îl reușea destul de bine. 

În altă ordine de idei, merită remarcat felul în care înțelege olandezul Luuk de Jong să-și facă meseria. Adus de Ronald Koeman și aproape detestat ulterior de fani din acest motiv, De Jong părea că nu are nicio șansă să rămână la Barcelona. 

Doar că ultimele sale evoluții și ultimele sale goluri au modificat puțin datele problemei, iar Xavi trebuie că se întreabă acum dacă nu cumva olandezul i-ar putea fi util, fiindcă are acel profil ce se potrivește în anumite situații. Pare-se că nu la el era problema, ci la coechipieri, căci abia acum a început să primească și ceva mingi utile.

Ancelotti și știința gestionării vestiarului

După ziua în plus de vacanță luată, ca să-l citez pe Ancelotti, la chiar primul meci al anului, cu Getafe, Real Madrid a revenit pe traseul de croazieră spre titlu, câștigând ușor cu Valencia. Antrenorul italian și-a arătat din nou clasa atunci când vine vorba de gestionarea vestiarului, mai exact a ego-urilor de acolo. 

La meciul de Cupă de miercuri cu Alcoyano, Dani Ceballos s-a enervat că a fost introdus foarte târziu pe teren și a avut un schimb de replici cu Ancelotti. Schimb vizibil, căci în ziua de azi fotbalul e un fel de „Big Brother”, nimic nu scapă camerelor de filmat.

E de înțeles cumva Ceballos, care venea după luni bune de pauză, iar Ancelotti chiar a făcut-o. Poate că alți antrenori ar fi reacționat mai dur, el însă a răspuns în stilul lui: „Generațiile de azi au mai puțin respect față de autoritate decât pe vremea mea”. Iar cu Valencia, i-a oferit lui Ceballos mai multe minute, suficiente pentru a-și recăpăta anumite senzații. 

După ce l-a reactivat pe Vinicius, care din ratangiul de serviciu a ajuns acum să marcheze și din combinații cu adversarii, Ancelotti va încerca același lucru și cu Dani Ceballos, pe care Zidane nu l-a suportat deloc.

P.S. 1 - Acuzați de toată lumea că omoară suspansul din Bundesliga, cei de la Bayern s-au decis să mai dea o șansă competiției, pierzând cu Monchengladbach în prima etapă a returului, în ceea ce prin anii 70 reprezenta „Der Klassiker” pentru fotbalul german. Partea proastă e că această nouă variantă de COVID durează doar vreo 5 zile.

P.S. 2 - PSG pare că face o ultimă încercare în a-l convinge pe Mbappe să nu plece: Zidane. Care ar urma să vină antrenor, probabil din vară, în locul lui Pochettino. Care Pochettino ar merge la Manchester United. 

Odată cu Zizou, la Paris ar ajunge și Pogba, ceea ce i-ar asigura lui Mbappe un context mai aproape de ce-și dorește. Ar fi în sfârșit un demers logic al parizienilor, ce par a-și da seama că Messi și Neymar nu vor putea compensa nicicum plecarea lui Kylian, dar și că un asemenea vestiar are nevoie de o personalitate cel puțin la fel de puternică. 

Dacă nici Zidane nu e acea personalitate, nimeni nu mai e.


Citeşte Articolul Întreg pe Sursă