New York-ul de Ucraina. Un orășel de pe frontul din est vrea să scape de război: „Cine ar vrea să se lupte cu americanii?”

1 lună in urmă 31

Fabrici distruse, case abandonate și uniforme cât vezi cu ochii. E Novhorodske, un orășel de pe frontul din estul Ucrainei, aflat sub autoritatea guvernului. Un oraș care abia își revenea când a început războiul. Acum, locuitorii trăiesc cu teama permanentă de bombardamente. Dar ar avea o soluție ca să se apere. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.

Războiul din Donbas durează deja de șapte ani și regiunea aparține oficial Ucrainei, dar altele sunt controlate de facto de separatiști pro-ruși. Iar aceștia vor să-şi declare independenţa de Ucraina. Până în prezent, aproximativ 13.000 de oameni au murit în conflict. Deși un acord de încetare a focului există de aproape un an, el este încălcat frecvent. Linia frontului se întinde între orașele Novhorodske și Donețk.

„Acolo este Horlivka, acolo sunt separatiștii. Și noi făceam parte din Horlivka și Donețsk. Era ca un mare oraș, toată lumea mergea acolo la muncă”, povestește Tetiana Krasko.

Urmele războiului, peste tot

Aici, în Novhorodske, peste tot se văd urmele războiului. Locuri de muncă nu sunt.

Tetiana Krasko s-a născut și a crescut aici și câțiva ani a predat istoria la școala locală. În timpul celor mai grele lupte, Tetiana a devenit viceprimarul orașului. Ea trebuia să se asigure că victimele civile primeau îngrijire după bombardamentele zilnice.

Acest sentiment de nesiguranță nu te părăsește niciodată, ultimele lovituri directe au fost în februarie. Au trecut șapte ani de când a început războiul. Din ce în ce mai puțini oameni cred că vom vedea vreodată sfârșitul, că părțile se vor reunifica”, spune fosta profesoară de istorie.

Kilometri de tranșee și câmpuri minate despart acum Novhorodske de marile orașe care erau în imediata apropiere. Dacă vreodată un oraș a trebuit să se reinventeze, acesta este. Dar cum?

Soluția din cimitirul orașului

Tetiana Krasko crede că răspunsul este chiar în... cimitirul orașului.

„Aici e familia Janssen...”, arată femeia către un monument funerar.

Este vorba despre fondatorii germani ai New York-ului. Ai New York-ului ucrainean, adică. Așa s-a numit oficial Novhorodske până în 1951. Numele datează din secolul al XIX -lea.

O poveste populară printre localnici este că unul dintre părinții fondatori ai urbei a vizitat New York-ul din Statele Unite și s-a întors în Ucraina cu dorința de a-și vedea orașul natal cum se dezvoltă la fel. După cel de-Al Doilea Război Mondial, autoritățile sovietice au vrut ștergerea tuturor amintirilor din trecutul german al orașului. Au ales un nume anost. New York a devenit Novhorodske, adică „Noul Oraș”.

„Aici era Gartenstrasse, adică Strada Grădinii în germană. Aici era inima New York-ului”, continuă Tetiana prezentarea orașului.

Tetiana este convinsă că revenirea la numele anterior al orașului este singura sa speranță de supraviețuire. Dacă Novhorodske ar redeveni New York, acest lucru ar ține garantat prima pagină!

Proiect pentru un New York ucrainean

„Ministrul nostru de externe a sugerat deja să găzduim o adunare a ONU aici, în New York-ul nostru ucrainean. Să vină, suntem pregătiți să-i primim!”, dă asigurări Tetiana Krasko.

New York are deja o benzinărie, o pizzerie și câteva cluburi. Se pare că tot ce lipsește este o echipă de baseball. Și fundamentul legal. Un proiect de lege pentru schimbarea oficială a numelui orașului a fost înaintat parlamentului ucrainean și este în curs de aprobare.

Dar nu toată lumea de aici împărtășește entuziasmul Tetianei. Grădina lui Mihailo, în vârstă de 75 de ani, e chiar pe linia frontului. Ca să ajungă acasă are nevoie de un permis.

„Astăzi este destul de liniște, dar cine știe ce se va întâmpla mâine. Împușcăturile nu se opresc niciodată aici”, spune Mihailo.

Scepticism: Ce ne va aduce schimbarea unui nume?

Bărbatul ne spune cât de limitată îi este existența. Autobuzele nu mai circulă. Din cauza minelor îngropate, nu mai poate merge la mormintele părinților lui. Și nu crede că modificarea numelui orașului va schimba ceva.

„M-am născut pe vremea când orașul se numea New York. Donețsk era încă numit după Stalin la acea vreme. Ce ne va aduce schimbarea unui nume? Avem nevoie de locuri de muncă – doar vorbele nu sunt suficiente ”, spune Mihailo.

E vremea pentru curățenie la locul de joacă. Autoritățile militare ale orașului nu au nici timpul, nici resursele pentru astfel de lucruri. Voluntarii ca Tetiana sunt cei care se ocupă. E acolo, oriunde e nevoie, încurajându-și vecinii să continue, să nu renunțe niciodată.

„Credem în acest loc - dacă nu am face-o, nu am mai trăi aici. Cine știe - poate dacă orașul se va numi din nou New York, atunci poate cealaltă tabără va opri bombardamentele. La urma urmei, cine ar vrea să se lupte cu americanii?”, spune glumind femeia.

S-ar putea să pară puțin hazardat, dar e mai bine decât să stai și să aștepți. Mai bine să visezi la New York, decât să nu faci nimic. Renunțarea nu este o opțiune.

Editor : Luana Pavaluca

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă