Nașterea Maicii Domnului. Peste 2,6 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica

1 lună in urmă 29

Naşterea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserică în ziua de 8 septembrie, în fiecare an. În această zi, peste 2,6 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica.

Conform Direcţiei pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date, este vorba despre 1.990.348 de femei şi 664.123 de bărbaţi care au prenumele Maria şi derivate ale acestuia.

Cele mai multe sărbătorite sunt Maria - 1.475.575, iar în rândul bărbaţilor Marian - 318.846.

Se mai sărbătoresc miercuri şi cei care au prenume derivate: Mara - 16.127 de persoane, Mari - 1.439, Mariana - 268.938, Maricica - 22.082, Marilena - 24.848, Marina - 29.202, Marinela - 51.280, Marinica - 1.663, Mariţa - 3.707, Marusia - 812, Mary - 1.325, Mery - 164, Mia - 3.286, Mioara - 30.096, Mărioara - 54.653, Măriuca - 1.998 sau Măriuţa - 3.153, precum şi Marin - 81.022, Marinache - 101, Marinică - 3.187 şi Marius - 260.967.

Semnificația Sărbătorii Nașterea Maicii Domnului

Consemnată de Tradiţia Bisericii, Naşterea Maicii Domnului s-a petrecut la "plinirea vremii", în momentul în care omenirea aştepta şi era pregătită pentru venirea Mântuitorului, să fie scoasă de sub povara păcatului şi a decăderii.

Era nevoie pentru aceasta de o Fecioară curată care să-L nască pe Fiul lui Dumnezeu şi aceasta a fost Sfânta Fecioară Maria.

Părinţii Maicii Domnului sunt Sfinţii şi Drepţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana.

Ioachim, tatăl Maicii Domnului, era din seminţia lui Iuda şi urmaş al regelui David, iar mama sa, Ana, era fiica preotului Matthan şi descendentă din familia preoţească a lui Aaron, împlinindu-se astfel prorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească.

Sfinţii şi Drepţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana trăiau în pace în Nazaret, dar ajunseseră la o vârstă înaintată fără a avea copii. Cu toate că erau bogaţi şi iubitori de Dumnezeu, din cauza nerodirii lor, Ioachim şi Ana erau defăimaţi, fiind socotiţi de contemporanii lor nevrednici şi neplăcuţi lui Dumnezeu.

Tradiţia spune că în al cincizecilea an al căsătoriei Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana, preotul de la Templu le-a refuzat în public jertfa, numindu-i "blestemaţi".

Auzind aceasta, Sfântul Ioachim s-a mâhnit atât de tare, încât nu a mai putut să se întoarcă la casa sa. S-a dus în câmp, la păstorii pe care îi avea, şi a plâns pentru două lucruri: pentru nerodire şi pentru ocară. Dar şi-a adus aminte de strămoşul său Avraam, care la bătrâneţe a fost dăruit cu fii, şi a început să se roage Domnului şi Dumnezeului lui Israel ca să fie miluit, să i se ridice ocara dintre oameni şi să se dea rod însoţirii sale la bătrâneţe.

Sfânta Ana, aflând ce s-a întâmplat la Templu şi că a fost părăsită, cu multă durere s-a rugat la Dumnezeu, promiţându-I că, de va naşte fiu sau fiică, îi va închina Lui pruncul cu toată inima.

Aflaţi în durere, cei doi părinţi au primit veste prin arhanghelul Gavriil că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea şi că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa, iar pruncul se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi că va fi un "vas ales lui Dumnezeu". (Luca 1, 4-23)

Fecioara care L-a născut pe Mântuitorul Hristos, Maica Domnului, Împărăteasa tuturor sfinţilor, mijlocitoarea către Dumnezeu a tuturor oamenilor, sprijinitoarea celor păcătoşi, cea pe care Biserica o numeşte "mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii", a fost concepută şi născută în chip firesc şi a intrat în lume purtând, asemenea tuturor celorlalţi oameni, povara păcatului strămoşesc.

Prin virtuţile şi sfinţenia vieţii ei, a biruit însă orice ispită, orice păcat, agonisind har şi rămânând fără pată, "fără prihană", "preacurată". Ca urmare a acestei biruinţe, Dumnezeu a ales-o şi s-a adresat ei pentru ca Mântuitorul lumii, Fiul lui Dumnezeu să se poată întrupa din ea.

Potrivit tradiţiei, când Maria a împlinit trei ani, sfinţii Ioachim şi Ana au adus-o la templu, unde avea să rămână până la vârsta de 15 ani.

Nașterea Maicii Domnului – superstiții, tradiții și obiceiuri

În cultura populară, în funcție de zonă, există mai multe superstiţii legate de această zi, Sfânta Maria Mică.

  • Se spune că nu e voie să se aprindă focul în casă în preajma acestei sărbători, oricât ar fi de frig, fiindcă aduce ghinion şi boală, scrie libertatea.ro;
  • În această zi, femeile care nu pot avea copii trebuie să se roage pentru dezlegarea pântecelor şi se spune că vor primi pruncul dorit. Şi pentru că Fecioara Maria este protectoarea tuturor mamelor, femeile însărcinate se pot ruga pentru o naştere uşoară şi un copil sănătos;
  • Femeile trebuie să împartă struguri și prune, pentru ca morții să primească din roadele toamnei.
  • Se mai spune că în fiecare casă trebuie să fie câte o candelă aprinsă pentru alungarea spiritelor rele şi pentru preamărirea Naşterii Fecioarei Maria;
  • Pe 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică, bărbaţii nu au voie să meşterească sau să facă treabă prin gospodărie, iar femeile nu au voie să coasă şi să spele rufe pentru a nu atrage răul asupra lor şi a familiilor lor;
  • Tot pe 8 septembrie, păsările călătoare se pregătesc de calatoria spre tarile calde, iar gâzele și reptilele intră în pământ.
  • Maramureşenii cred că toamna va fi urâtă şi cu precipitaţii dacă plouă pe 8 septembrie. Iar dacă înfloresc merii şi perii, înseamnă că toamna va fi plăcută, iar recoltele se vor culege uşor. Semnele din această zi îi ajută pe oameni să facă prognoze despre următorul an agricol;

Citeste si:

A fost sărbătoare în vestiarul Barcelonei după plecarea unui jucător! Despre cine este vorba

 „O să vedeți că USR PLUS o să vină la negocieri și cu Florin Cîțu premier”

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă