Narcis Hogea: „Cel mai rău pentru un părinte e să-și piardă copilul și să simtă că e în zadar. Acum pot să-i spun: «Alex, lumea o să asculte, dragii noștri, povestea voastră!»”

2 luni in urmă 3


După dubla nominalizare a documentarului Colectiv la Oscar, Narcis Hogea, tatăl unuia dintre tinerii morți cu infecții nosocomiale nedeclarate spune că ”e ziua pe care nu o voi uita niciodată” pentru că expunerea la care a ajuns filmul va face cunoscută povestea ”care nu e doar a noastră, e a unei întregi națiuni care trebuie să pună întrebări și să primească răspunsuri.


Documentarul lui Alexander Nanau începe și se termină cu două scene, care arată familia lui Alex Hogea, studentul din Sinaia rănit în club și decedat după ce n-a fost transportat la timp în străinătate. Finalul e unul surprinzător, fără scene sângeroase, fără cuvinte, fără filmări spectaculoase, dar regizorul a folosit un sfârșit de film care lasă o impresie extrem de puternică, potrivit spectatorilor și presei din toată lumea.


Imaginile finale din documentarul românesc Colectiv, cu tatăl, mama și sora tânărului Hogea, sunt cele mai devastatoare pe care mi-a fost dat să le văd în tot anul 2020, socotind aici și știrile de la televiziuni.

Un cronicar american de film:

Ce spune Narcis Hogea azi, când documentarul Colectiv a fost propulsat la două nominalizări Oscar și o nominalizare Bafta, devenind unul dintre filmele despre care se vorbește cel mai mult, în acest moment, în lume?


-Domnule Hogea, cum vă simțiți?-Simt o ușurare. Simt că s-a făcut un pic de dreptate. Mă gândesc la cîți oameni în lumea asta o să vadă filmul acesta odată cu dubla nominalizare Oscar. N-aș fi vrut să fiu în film, binenînțeles. Aș fi vrut să fim o familie dintr-un oraș mic românesc, cu o viață fericită. Dar Alex a plecat dintre noi și, acum, în ziua asta, simt că nu e în zadar.


Narcis Hogea

-În ce sens?-Cel mai rău pentru un părinte e să-și piardă copilul și să simtă că e în zadar. Că nimic nu se schimbă. Iar în România avem acest risc. Nici nu prea s-a mai vorbit nici de tragedie, nici de responsabili, nici de urmări. Nici de film nu s-a vorbit. Vorbește o lume, nu vorbim noi, acasă. Acum pot să-i spun: Alex, Alex, lumea o să asculte, dragii noștri, povestea voastră!


-Ca o recunoaștere?-Da. Și nu e doar povestea familiilor. Ce s-a întîmplat acolo, ce s-a dezvăluit aparține tuturor românilor. E a unei întregi națiuni care trebuie să pună întrebări și să primească răspunsuri.


Citeşte Articolul Întreg pe Sursă