Ministrul Justiției, despre informațiile furnizate de SRI: Putem tranșa în prima sesiune parlamentară dacă acestea pot fi folosite ca mijloace de probă. Cred că trebuie să facem lucrul acesta

1 lună in urmă 1

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a declarat luni că în sesiunea parlamentară care începe în ferbuarie ar trebui tranșat și subiectul legat de folosirea informațiilor strânse de SRI sau de alte instituții ca probe în dosarele penale și a observat că sunt „protejate” persoane certate cu legea.

„Dacă nu ar exista o cale legislativă pentru a rezolva această problemă, ar însemna să se închidă unele dosare pentru că nu există foarte multe probe într-o direcția sau alta”, a spus Stelian Ion într-un interviu pentru ziarul Libertatea.

Ministrul a amintit că există un proiect de legea care a trecut de Camera Deputaților și acum se află la Senat.

„Dacă aceste informații (….) pot fi folosite ca mijloace de probă, aceasta este o chestiune pe care o putem tranșa în prima sesiune parlamentară. Cred că trebuie să facem lucrul acesta pentru ca lucrurile să fie clare în dosare și în dosare care vor putea fi instrumentate pe viitor. Ideea este de a ne folosi de anumite informații, foarte necesare în unele dosare de urmărire penală, și atunci când ai interceptări sau când ai alte asemenea mijloace, să nu le ignori cu desăvârșire, pentru că uneori este aproape imposibil să le mai obții cu un alt prilej”, a spus Stelian Ion.

Întrebat cum poate fi evitat ca SRI să se substituie organelor de anchetă și dacă în trecut SRI s-a transformat în organ de anchetă, așa cum a fost acuzat, Stelian Ion a declarat că este „de discutat” dacă în trecut „s-au făcut greșeli în unele instituții”.

„Ce am observat este că s-a exagerat foarte mult într-o cu totul altă direcție, aceea de protejare persoanelor certate cu legea. Bazat pe diferite pretexte sau pe diferite motive, unele întemeiate parțial, s-a ajuns la situația în care pur și simplu infractorii să fie favorizați și lucrul acesta este de neacceptat”, a spus ministrul Justiției,

În opinia sa, informațiile primite de la SRI ar putea fi acceptate ca probe „într-un cadru foarte bine reglementat” și cu respectarea deciziei Curții Constituționale, de a da posibilitatea contestării acelor probe în fața unui judecător.

„O dezbatere publică nu știu dacă este necesară o perioadă atât de îndelungată, pentru că, până la urmă nu discutăm dacă Serviciul Român de Informații ar trebui să aibă sau nu rolul de organ de anchetă. Lucrul ăsta s-a clarificat: nu poate face urmărire penală”, a spus Stelian Ion.

Întrebat despre declarațiile președintelui Klaus Iohannis, care a spus că nu vede oportun ca probele obținute de SRI să fie folosite în anchete penale, Stelian Ion a afirmat că este de acord că SRI are „cu totul alte atribuții”, dar că nu poate comenta declarațiile șefului statului.

„Nu pot comenta declarațiile domnului președinte. E foarte important să ținem cont toate instituțiile de aceste opinii. Pe de altă parte, din câte cunosc, acel proiect de lege obținuse, dacă nu mă înșel, avizul CSAT. De-asta trebuie să analizăm foarte atent această prevedere, această idee, astfel încât ea să fie constituțională. Nu își dorește nimeni, cel puțin eu nu-mi doresc, ca SRI-ul să se transforme în altceva decât ceea ar trebui să fie”, a mai spus ministrul.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a afirmat și săptămâna trecută că „ar fi păcat” ca interceptările făcute de serviciile de informaţii să nu fie folosite în situaţia unor infracţiuni de omor sau alte fapte grave.

Pe 15 decembrie anul trecut, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat un punct de vedere negativ referitor la inițiativa legislativă care prevede salvarea probelor obținute de SRI pe mandat de securitate națională (MSN).

Surse din cadrul CSM au explicat pentru G4Media.ro că decizia a fost luată, în principal, pe motiv că inițiativa legislativă nu prezintă nicio garanție că judecătorul de cameră preliminară are posibilitatea unui control efectiv asupra modului în care au fost obținute informațiile.

Proiectul a fost deja adoptat tacit luna trecută de Camera Deputaților și a fost transmis Senatului, care este forul decizional.

În august 2020, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a depus un proiect de lege, alături de deputații liberali Cristina Trăilă şi Gabriel Andronache, prin care propune modificarea şi completare a Legii 51/1991 privind securitatea naţională a României.

Proiectul de lege prevede că interceptările pot fi mijloace de probă în procesul penal, cu condiţia ca prin lege să fie reglementată o procedură clară şi adecvată, care să permită verificarea efectivă a legalităţii lor, atât a mijlocului de probă, cât şi a procedeului probatoriu prin care au fost obţinute.

Proiectul de lege a venit după decizia CCR 55/2020 care spune că probele obținute de SRI pe MSN nu sunt valide în condițiile în care procedura de contestare a acestora nu este clară. Prin urmare, soluția este punerea în acord a legislației cu decizia CCR.

Potrivit inițiativei PNL de modificare a legii 51/1991 privind securitatea națională:

Art. I – La articolul 21, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Datele și informațiile de interes pentru securitatea națională, rezultate din activitățile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reținute în scris și transmise organelor de urmărire penală, potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, însoțite de mandatul emis pentru acestea, la care se adaugă propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a mandatului. Convorbirile și / sau comunicările interceptate, redate în scris și / sau imaginile înregistrate se transmit organelor de urmărire penală în integralitate, însoțite de conținutul digital original al acestora. Dispozițiile art. 143 alin. (3) și (4) și art. 146 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător

La articolul 21, după alin. (1) se introduce un alineat nou, alin. (1 indice 1), cu următorul cuprins:
(1 indice 1) Dacă înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt folosite ca mijloace de probă în procesul penal, legalitatea acestora și a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obținute se verifică, în procedura de cameră preliminară, de judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță

Art. II – (1) În cauzele penale în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, procedura în camera preliminară s-a încheiat dispunându-se începerea judecății, și în care sunt folosite ca mijloace de probă înregistrări rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor legii nr. 51 / 1991 privind securitatea națională, legalitatea acestor înregistrări și a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obținute se verifică de instanța învestită cu soluționarea cauzei.
(2) În cauzele penale prevăzute la alin. (1) nelegalitatea respectivelor înregistrări sau a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obținute poate fi invocată până la ultimul termen de judecată cu procedura completă după intrarea în vigoare a prezentei legi, dacă încălcările nu sunt sancționate cu nulitatea absolută.

Context

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la începutul lunii octombrie, că nu vrea să acorde serviciilor de informaţii „atribuţii în cadrul urmăririlor penale sau proceselor penale” în cadrul reformei legislației care guvernează funcționarea serviciilor secrete.

Președintele Iohannis a fost întrebat într-o conferință de presă de reporterul G4Media.ro dacă în procesul de refacere a legislației din domeniul securității naționale, anunțat după ședința CSAT de ieri, intenționează să găsească soluții la faptul că serviciile secrete au pierdut prin deciziile CCR dreptul ca informațiile culese, inclusiv pe mandatele de securitate națională, să fie folosite drept probe în procesele penale.

„Nu intenţionez să am iniţiativă şi să redau serviciilor atribuţii în cadrul urmăririlor penale sau proceselor penale. Aceste lucruri – urmărirea penală se face de către procuror, iar judecarea speţelor se face de către judecător. Serviciile secrete şi serviciile speciale n-au ce căuta în acest domeniu. Serviciile se ocupă de problemele lor, iar dacă şi conform legii în vigoare acum, în cursul activităţii lor sesizează posibile fapte penale sesizează Parchetul competent, atât, fără să furnizeze probe, fără să participe la obţinerea de probe. Nu intenţionez să modific sau să solicit modificarea legilor, în sensul de a reveni la situaţia anterioară”, a răspuns președintele Iohannis.

Astfel, președintele Klaus Iohannis a intrat în coliziune cu ministrul Justiției de la acea vreme, Cătălin Predoiu, pe tema modificării legilor de funcționare a serviciilor secrete, dar și cu propriile avize date de CSAT.

Pe de-o parte, președintele Iohannis a declarat, fără echivoc, în conferința de la Cotroceni, că nu intenționează să redea serviciilor secrete atribuții în cadrul urmăririi penale, astfel încât informațiile culese de servicii să poată fi din nou mijloace de probă în dosare penale. Curtea Constituțională a interzis serviciilor ca informațiile obținute prin interceptări să poată reprezenta mijloace de probă în dosarele penale.

Pe de altă parte, fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, în calitate de deputat PNL, voia, printr-un proiect de lege care modifica legea siguranței naționale, să redea serviciilor aceste atribuții, astfel încât interceptările realizate de servicii să poată fi utilizate ca mijloace de probă în dosarele penale.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă