Ministrii de cosmar "montati" de PSD la Sanatate. Cum au scapat de presiunea mediatica desi au produs daune cu adevarat uriase

1 lună in urmă 38

Mai multi ministri care au fost inclusiv in fruntea ministerului Sanatatii au fost ulterior anchetati pentru fapte de coruptie. Ultimii trei au fost dati de PSD, fiind vorba despre Sorina Pintea, Florian Dorel Bodog si Nicolae Banicioiu.

Toate acestea vin in contextul in care PSD a depus o motiune simpla impotriva lui Vlad Voiculescu luni, 12 aprilie. Anuntul a fost facut de liderul PSD de la Camera Deputatilor, Alfred Simonis, care a solicitat ca motiunea sa fie dezbatuta in decursul acestei saptamani.

Motiunea se numeste "Pentru ca romanii sa traiasca, Vlad Voiculescu trebuie sa plece". Mai mult, este a doua motiune simpla pe care PSD o depune impotriva lui Vlad Voiculescu in aceeasi sesiune. Prima a fost votata in februarie, insa a fost respinsa.

Vlad Voiculescu a devenit o tinta in urma evacuarii pacientilor de la Spitalul Foisor, fiind linsat atat de opozitie, membrii AUR cat si PSD cerandu-i demisia, cat si mediatic.

Posturi precum Romania TV si Antena 3 au discutat aprins despre plecarea ministrului Sanatatii, cu toate ca USR-PLUS a transmis de la bun inceput ca Vlad Voiculescu are toata sustinerea si ca nu s-a pus niciodata problema sa fie demis.

"Coalitia merge mai departe. Continuam in aceasta structura pentru ca este foarte important sa indeplinim programul de guvernare. Exista o sustinere la nivelul actualului ministru Vlad Voiculescu. El continua, nu a fost niciun moment in coalitie discutia ca Vlad Voiculescu sa fie demis sau sa se retraga", a declarat Dan Barna luni, 12 aprilie.

Ministrii corupti dati de PSD

Sorina Pintea

Sorina Pintea a fost ministrul Sanatatii in intervalul 29 ianuarie 2018 - 4 noiembrie 2019, din partea PSD, in guvernul Dancila. A fost demisa dupa motiunea de cenzura odata cu caderea guvernului Viorica Dancila.

Sorina Pintea a fost trimisa in judecata pentru luare de mita, fiind acuzata de DNA ca a solicitat un comision de 7% din valoarea unui contract de achizitie publica la Spitalul Judetean de Urgenta "Dr. Constantin Opris", din Baia Mare.

Spaga ar fi fost de 10.000 de euro si 120.000 de lei, pe vremea cand Pintea era managerul unitatii medicale mentionate anterior.

"In perioada noiembrie 2019 - 28 februarie 2020, inculpata Pintea Sorina, in calitatea mentionata mai sus, ar fi pretins si primit, printr-un intermediar, de la reprezentantii unei societati comerciale, in doua transe, sumele de 10.000 de euro (la 20 decembrie 2019) si 120.000 lei (la 28 februarie 2020), care nu i s-ar fi cuvenit, reprezentand un procent de 7% din valoarea unui contract de achizitie publica ce avea ca obiect proiectarea si executia lucrarilor de amenajare bloc operator-sala de chirurgie cardiovasculara si toracica si spatii adiacente din Spitalul Judetean de Urgenta Dr. Constantin Opris Baia Mare, incheiat in anul 2019 de unitatea spitaliceasca cu societatea comerciala," acuza procurorii.

Curtea de Apel Bucuresti a decis in iulie 2020 ca fostul ministru al Sanatatii Sorina Pintea ramane sub control judiciar.

Florian Dorel Bodog

Florian Bodog a fost ministru al Sanatatii in intervalul 4 ianuarie 2017 - 29 ianuarie 2018, din partea PSD, in guvernele Grindeanu si Tudose.

Bodog este acuzat de abuz in serviciu, fals intelectual si fals in inscrisuri. DNA a cerut pentru a doua oara ridicarea imunitatii fostului ministru chiar joi, 8 aprilie 2021.

Mai exact, fostul ministru al Sanatatii ar fi ajutat o persoana angajata in functia de consilier personal sa isi incaseze salariul pe 12 luni cu toate ca nu s-ar fi prezentat niciodata la serviciu si, implicit, nu si-ar fi indeplinit obligatiile prevazute in contractul de munca.

Astfel, in intervalul februarie 2017 - ianuarie 2018, desi cunostea situatia, Bodog ar fi semnat foile colective de prezenta in locul persoanei respective, fara sa ia masuri pentru sanctionarea disciplinara.

Astfel, consiliera ministrului de la acea data ar fi obtinut drepturi salariale care nu i se cuveneau in cuantum de 75.656 lei, suma ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.

Mai mult, fostul ministru ar fi falsificat semnaturile consilierei pe doua contracte individuale de munca si pe o declaratie pe propria raspundere.

Ulterior au fost adaugate si trei infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura privata precum si a unui alt act material care intra in continutul constitutiv al infractiunii de abuz in serviciu.

Nicolae Banicioiu

Nicolae Banicioiu a fost ministru al Sanatatii in intervalul 26 februarie 2014 - 17 noiembrie 2015, din partea PSD, in guvernul Ponta.

DNA a anuntat in 30 octombrie 2020 urmarirea penala a lui Nicolae Banicioiu pentru trafic de influenta si luare de mita in forma continuata, dupa ce i-a fost ridicata imunitatea.

Banicioiu ar fi cerut, in perioada 2012-2014, aproape un milion de euro pentru a-si folosi influenta ca sa numeasca manageri de spital pe care doi oameni de afaceri sa ii poata controla si pentru a aloca sume de bani spitalelor cu care acestia aveau contracte.

Comunicatul DNA

"Procurorii desfasoara o investigatie care vizeaza suspiciuni de savarsire a unor fapte de coruptie in contextul comercializarii de bunuri de uz medical catre spitalele publice situate pe raza Municipiului Bucuresti si a judetului Ilfov si aflate in subordinea Ministerului Sanatatii.

In conformitate cu prevederile legale si constitutionale, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, in vederea sesizarii Camerei Deputatilor pentru formularea cererii de efectuare a urmaririi penale fata de o persoana, deputat in Parlamentul Romaniei, la data faptelor avand functia de ministru, pentru savarsirea infractiunilor de:

- trafic de influenta,
- luare de mita in forma continuata.

In perioada 21 decembrie 2012 - 5 martie 2014, persoana respectiva, in calitate de ministru, ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri si ar fi primit direct, de la unul dintre acestia, suma totala de 1.292.122 lei, lasand sa se creada ca are influenta asupra ministrului Sanatatii si a functionarilor publici din cadrul acestei institutii si ca ii va determina sa indeplineasca sau sa nu indeplineasca acte ce intrau in indatoririle lor de serviciu, acte reprezentate de:

- numirea in functia de manager/mentinerea in functia de manager a unor persoane la conducerea spitalelor publice aflate in subordinea Ministerului Sanatatii, spitale cu care firmele controlate de cei doi oameni de afaceri aveau contracte incheiate sau desfasurau proceduri de achizitii publice,

- alocarea de sume de bani spitalelor publice aflate in subordinea Ministerului Sanatatii, cu care firmele celor doi oameni de afaceri aveau contracte in derulare.

Ulterior, aceeasi persoana ar fi primit de la aceiasi oameni de afaceri, prin intermediul unui complice, suspect in cauza, suma totala de 2.612.389 lei in legatura cu exercitarea atributiilor de ministru, functie detinuta in perioada 05.03.2014-17.11.2015", se arata in comunicatul DNA.

Ministrii din timpul pandemiei de COVID-19

De la inceputul pandemiei de COVID-19 in Romania, in fruntea ministerului Sanatatii au stat trei personaje politice, si anume Victor Costache, Nelu Tataru si Vlad Voiculescu. Acestia au prins o perioada extrem de dificila si fara precedent in Romania, fiind nevoiti sa gestioneze o criza sanitara de proportii cu un sistem medical subred si cu multe lipsuri.

Intreaga atentie publica s-a concentat pe Sanatate, iesind la iveala multe nereguli, mai ales dupa tragedii, cum ar fi incendiul de la Spitalul Piatra Neamt, de la Matei Bals, dar si incidentul de la unitatea mobila de la Victor Babes.

Victor Costache, propus de PNL in guvernul Orban, a fost ministru doar cinci luni, in intervalul 4 noiembrie 2019 - 26 martie 2020.

Costache a dat de inteles ca i s-a sugerat sa isi dea demisia, adaugand ca "niciodata nu a abandonat".

"Stiti foarte bine ca ministrii rareori demisioneaza si stiti ca sunt un luptator, un medic care a depus un juramant. Niciodata nu am abandonat si nu abandonez. Demisiile, nu vreau sa intru in detaliu, demisiile ministrilor sunt intr-un anumit fel, o anumita procedura sa spunem. Vreau sa va spun ca am ramas in linia intai. Voi ajuta echipa ministerului Sanatatii deoarece suntem in plina criza. Voi ramane langa ei cat de mult vor dori cei care conduc in momentul de fata ministerul Sanatatii", a declarat Victor Costache la sfarsitul lunii martie, pentru Adevarul.

Intrebat direct daca a fost fortat sa isi dea demisia, Costache a spus ca "lucrurile vor iesi la iveala la momentul potrivit".

"Cred ca nu e momentul acum sa dam foarte multe detalii. Suntem in plina criza. Lucrurile vor iesi la iveala in momentul potrivit", a mai declarat Victor Costache.

Nelu Tataru

Nelu Tataru a fost ministru al Sanatatii in intervalul 26 martie 2020 - 23 decembrie 2020, propus de PNL, in guvernul Orban.

Acesta si-a pierdut functia in urma alegerilor parlamentare din decembrie 2020, cand s-a schimbat guvernul, Sanatatea revenind USR-PLUS.

Cand a avut loc tragedia de la Piatra Neamt, Nelu Tataru era inca in functie si au existat, de asemenea, presiuni pentru a demisiona. Totusi, acesta a ramas in functie, sustinand ca isi va continua activitatea si ca va reforma sistemul medical romanesc.

"Atunci, facand o analiza vis a vis de aceste lucruri, deciziile pe care le voi lua in continuare vor fi cele in care voi continua o activitate si o reforma a sistemului medical romanesc", a declarat Nelu Tataru.

Vlad Voiculescu

Vlad Voiculescu este ministrul Sanatatii din 23 decembrie 2020, numit de USR-PLUS, in guvernul Citu. In cele cateva luni de mandat a fost adesea tras la raspundere pentru gestionarea ineficienta a pandemiei de COVID-19, pentru lipsa locurilor de la ATI, pentru masurile de preventie adoptate, iar evacuarea pacientilor de la Spitalul Foisor a fost punctul culminant.

In plus, au existat tensiuni intre Vlad Voiculescu si Florin Citu, cel din urma lasand chiar sa se inteleaga ca ar astepta o demisie de onoare, dar fara sa specifice la cine face referire.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă