Mihai Ponea, director ANSVSA, despre conservele cu 1% conținut de legume sau fructe: „Citiți cu atenție etichetele!”

1 lună in urmă 23

Conservele de pe rafturi nu conțin chiar ceea ce scrie pe etichetă. Foto/Arhivă Conservele de pe rafturi nu conțin chiar ceea ce scrie pe etichetă. Foto/Arhivă

În primii ani după Revoluţie, fabricile de conserve au fost puse la pământ. Iar bulionul şi pasta de tomate româneşti au fost înlocuite cu importuri, făcute dintr-un concentrat chinezesc de zaharuri, diluat cu apă. Ca să mimeze că pasta de tomate ar conţine roşie naturală, unii comercianţi îi adaugă amidon şi gume, ca agenţi de îngroşare.

MIERCURI, 25 AUGUST 2021, 19:04

SURSĂ: Realitatea

AUTOR: Iulian Budușan

„Nu mai sunt în România acele fabrici uriașe, dar, la nivel de 2021,  avem peste 700 de unități care prelucrează conserve din legume și fructe. Este adevăcat că fabricile sunt de dimensiuni mici și medii. Dacă discutăm de acele cirobe sau mâncarea cu fasole și costiță, avem fabrici mari care exportă în Canada. Vom primi o delegație din SUA pentru exportul de conserve. Trebuie să plecăm de la citirea etichetei. Regulamentele UE permit să ai concentrat în conservă 1 % roșii și 99% amidon, este legal, dar îl găsim pe etichetă. Trebuie să cumpărăm conserva pe care scrie 90% roșii.

Așa sunt regulementele europene, în care nu scrie concret că este amidon sau alt adjuvant.

Avem mii de produse retarse zilnic din piață, zilnic avem de la o tonă la sute de tone retrageri de pe piață pentru că produsele sunt neconforme. De exemplu, azi am retras de la comercializare legume și fructe cu încărcături de pesticide peste valorile normale”, a declarat șeful ANSVSA.

Tomată bio, tradițională sau din culturi hidroponice. Astăzi, roșia românească e mai sofisticată ca oricând. Dar foarte rar la fel de gustoasă ca atunci când o mâncam direct din grădina bunicii, înmuiată în sare grunjoasă alături de un codru de pâine pe vatră. Pentru că roșiei îi trebuia doar sămânța bună și pământul nostru fertil.

Erau vremuri când culturile erau stropite foarte puțin cu azot, pesticide sau alte substanțe chimice. Pentru că eram prea săraci pentru a face exces de îngrășăminte.

Pământurile noastre curate produceau, în 1984, peste 2 milioane de tone de roșii. O cantitate uriașă, dacă ne gândim că astăzi, România mai produce puțin peste 600 de mii de tone de tomate. În anii 60, România băga și în conserve roșia zemoasă la care râvnea o lume întreagă.

În anii 60, se deschideau primele fabrici de conserve, iar roşia autohtonă, transformată în bulion, suc şi pastă de tomate, cucerea trei continente. În zece ani, existau deja 70 de fabrici care trimiteau conserve de în Asia, Europa şi în America. Străinii observaseră că, faţă de conervele lor de roşii, ale noastre erau mult mai dulci, mai gustoase. Pentru că erau crescute direct pe câmp, cu foarte puţine chimicale.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă