Medic, despre pacienții COVID ce nu supraviețuiesc în ATI: „Cei care după 7 zile în care au stat acasă fără nici un tratament, cu afectări pulmonare de peste 60% și saturații mici”

1 săptămână in urmă 21

Marti, 12 Octombrie 2021, ora 23:44

0 citiri

Medicul Laura Zarafin, specialist ATI la Spitalul Colentina afirmă că pacienţii care ajung la Terapie Intensivă, după 7-10 zile în care au stat acasă fără niciun tratament şi ajung cu afectări pulmonare de peste 60-75%, saturaţii extrem de mici, "sunt pacienţi a căror evoluţie este nefavorabilă de foarte multe ori, pentru că s-a pierdut timp preţios deja, timp în care dacă ar fi avut tratament ghidat de medici s-ar fi putut obţine un efect favorabil. Probabil. Nu obligatoriu".

În opinia acesteia, deşi valul patru al pandemiei era previzibil şi erau cunoscute "lipsurile mari în privinţa personalului medical în secţiile ATI", "nu am reuşit să evităm dezastrul de azi când, pe lângă 1.700 pacienţi Covid critici din ATI există alţi 1700 pacienţi în UPU-urile din ţară". "Acest val ar fi putut fi evitat sau măcar diminuat dacă am fi fost toţi responsabili. Din păcate, decesele evitabile şi colapsul sistemului sanitar arată eşecul nostru al tuturor - decidenţi, medici, societate în ansamblu", consideră ea.

"Strategie pandemică inversată. Se vorbeşte mult prea mult, chiar de la începutul pandemiei, despre ATI. Soluţia logică nu era în niciun caz să ajungem la ATI, ci să facem orice este posibil să evităm umplerea acestor secţii, mai ales pentru că este o boală insuficient cunoscută. În primul rând, pentru că vorbim despre o boală infecţioasă dată de un virus cu transmitere aerogenă, ar fi fost bine să evităm contaminarea - prin purtarea corectă a măştilor cu grad mare de filtrare în aglomeraţii şi mai ales în spaţiile închise şi prin respectarea regulilor elementare de igienă", a scris, pe Facebook, Laura Zarafin.

Ea a adăugat că era esenţial "să testăm masiv, să facem anchete epidemiologice serioase şi temeinice, să izolăm infectaţii".

"În al treilea rând, toţi infectaţii ar fi fost normal să fie trataţi din primele zile de simptomatologie de către medicii de familie. Medicii de familie, care reprezintă 25% din totalul medicilor din ţară, ar fi fost bine să fie implicaţi în tratarea tuturor infectaţilor simptomatici din primele 1-3 zile de boală.

Medicii de familie ar fi trebuit să aibă asigurate condiţiile pentru a putea prescrie un antiviral care să se găsească în farmacii (favipiravir, arbidol etc), anticoagulant (la cine este cazul) şi/sau antiagregant plachetar. Monitorizarea evoluţiei, a saturaţiei în oxigen din sângele periferic se putea face telefonic şi internaţi în spital numai pacienţii cu forme medii/ severe, cei cu necesar de oxigen şi de antiinflamatorii steroidiene, substanţe anti IL6 etc,, deci acei pacienţi care ajung în faza a 2-a a bolii Covid - cea cunoscută deja ca faza de " furtună citokinică", fază în care afectările pulmonare sunt determinate de un anumit tip de sistem imun care răspunde la prezenţa agentului infecţios prin hiperproducţie de mediatori ai inflamaţiei şi în care apare endotelita şi formarea de trombi (cheaguri) în multe vase pulmonare şi nu numai (şi la nivelul vaselor cerebrale, renale, mezenterice etc)", a continuat medicul.

"După ce au apărut vaccinurile cred că, în ciuda fricilor, ar fi fost bine să ne vaccinăm. E adevărat că vaccinul nu împiedică infectarea, este adevărat că eficienţa vaccinurilor nu este chiar atât de mare cum s-a observat în primele studii pentru varianta iniţială a SarsCov2. La fel de adevărat este că în ţările cu rată mare de vaccinare, între 75 şi 98%, deşi rata infectărilor cu varianta delta este mare, numărul pacienţilor spitalizaţi este foarte mic, iar numărul deceselor şi mai mic", a afimat medicul.

Ea a menţionat că aceste date sunt "din lumea reală", din ţări precum Emiratele Arabe, Portugalia, Marea Britanie, Spania, Suedia, Franţa, Germania.

"Deşi valul 4 era previzibil, deşi se ştia de decenii că avem lipsuri mari în privinţa personalului medical în secţiile ATI, deşi se ştia foarte clar că nu putem trata mai mult de 2000-3000 pacienţi critici (şi aceştia cu personal mult sub normativ), nu am reuşit să evităm dezastrul de azi când, pe lângă 1700 pacienţi Covid critici din ATI există alţi 1700 pacienţi în UPU-urile din ţară. Cum am ajuns aici? Printr-o comunicare precară, măsuri contradictorii sau ilogice, prin lipsa încrederii în politicieni şi în medici, înclinaţia spre teorii conspiraţioniste de doi bani şi apetenţa unora pentru circ. Acest val ar fi putut fi evitat sau măcar diminuat dacă am fi fost toţi responsabili. Din păcate decesele evitabile şi colapsul sistemului sanitar arată eşecul nostru al tuturor - decidenţi, medici, societate în ansamblu", a conchis Laura Zarafin.

Citeste si:

 ”Eu cred că o să crească numărul de cazuri la copii”

Medicul Mihai Craiu de la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului "Alessandrescu-Rusescu" a declarat, luni, că infecţia cu noul coronavirus la copii "rareori" evoluează cu...

Episcop ortodox internat la ATI după ce s-a infectat cu COVID-19

Episcopul Devei şi Hunedoarei, Gurie, este internat la secţia de ATI a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Deva, fiind diagnosticat cu COVID-19, starea de sănătate a înaltului prelat...

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă