Mai puțin cu 10.000 de bolnavi de cancer diagnosticați în anul pandemiei față de 2019, arată INSP. „Sistemul va fi copleșit nu numai numeric, ci cu cazuri disperate”

1 lună in urmă 1


49.593 de persoane au fost diagnosticate cu cancer în 2020, față de 59.606 persoane în 2019, arată datele în lucru, raportate în luna martie 2021 de Institutul Național de Sănătate Publică*. O diferență majoră care se va vedea mai târziu, în toamnă, când acești pacienți vor veni cu stadii avansate, explică Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer. Într-un interviu pentru Libertatea, acesta spune că o evaluare făcută alături de mai mulți medici arată că rata diagnosticării a scăzut cu până la 40% în timpul pandemiei. De ce s-a întâmplat asta?  


La nivelul Municipiului București au fost diagnosticate 1.694 de noi cazuri, față de 2.397 în anul 2019. Și în Suceava în 2020 au fost diagnosticați mai puțin cu aproximativ 600 de pacienți, față de anul precedent. În Brașov, 274 de noi cazuri oncologice au fost diagnosticate, față de 612, câte au fost în 2019. Și în Brăila, numărul pacienților oncologici diagnosticați s-a înjumătățit, 674 de noi cazuri, față de 1.273 diagnosticați în 2019.La Iași au fost diagnosticați mai puțin cu aproape 1.000 de pacienți. Sunt și câteva județe în care au fost diagnosticați mai mulți bolnavi oncologici în 2020, comparativ cu 2019. În Hunedoara, de pildă, au fost înregistrate 2.118 noi cazuri, față de 1.922. Situația pe țară poate fi consultată aici

De la începutul crizei COVID, Organizația Mondială a Sănătății vorbește de nenumărați pacienți cu cancer și bolnavi cronici care nu au primit îngrijiri medicale sau tratament la timp. În plus, numărul total al spitalizărilor la nivel național în perioada martie - august 2020 a fost cu 48% mai mic decât în perioada similară din 2019, arată un studiu publicat de Observatorul Român de Sănătate, citat de publicația G4media. 


„Triplu risc de moarte pentru pacienții oncologici din România!”, titra Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) într-o scrisoare deschisă, trimisă la finalul lunii martie 2020. 


„Pe pacienții care astăzi au nevoie de tratament și diagnostic rapid, îi condamnă la moarte sigură sistemul de sănătate din România, bătrânul campion al deceselor evitabile, al infecțiilor intraspitalicești, al mortalității materne ridicate, al finanțării celei mai mici din PIB. Abia acum se va vedea faptul că sistemul de sănătate, la rândul său, e neoplazic, în stadiu terminal, și mai nou, are ca patologie asociată COVID-19. 


Studii recente ne arată faptul că pacienți oncologici infectați cu coronavirus au un risc de 3,5 ori mai mare de a necesita internare pe secția de terapie intensivă, ventilație mecanică și deces, comparativ cu pacienții fără cancer”, puncta FABC.


Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer

„Diagnosticarea cancerului a scăzut cu 30-40% în anul pandemiei”


Un an mai târziu, Cezar Irimia, președintele FABC susține că după o evaluare a anului 2020 „făcută împreună cu doctorii noștri, părerea noastră e că diagnosticarea a scăzut cu 30-40%”. 


Cum se vor reflecta aceste cifre în minus, în viitor? 


„Vor pune o presiune majoră pe sistem, deoarece acești pacienți vor veni cu stadii avansate în toamnă, când sperăm noi să avem liberă circulație să ne prezentăm la doctor”, explică Cezar Irimia. 


Sistemul va fi copleșit nu numai numeric, ci cu cazuri disperate, în ultima fază, unde șansele pacienților scad și costurile vor crește vertiginos, pentru tratamentele pentru acești pacienți.

Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer: 

Irimia spune că în cancerul bronhopulmonar au ținut o evidență având un proiect pe navigarea pacienților cu suspiciune de cancer bronhopulmonar, iar concluzia a fost că  în 2020 sunt cu aproximativ 4.000 mai puțini pacienți diagnosticați, față de cei în jur de 12.300 de pacienți nou diagnosticați în 2019. 


<strong>„</strong><strong>A scăzut numărul pacienților diagnosticați, dar sunt pacienți mai complecși, avem pacienți care au venit în cazuri foarte complicate</strong><strong>”,</strong><strong> declară pentru Libertatea, Lidia Kajanto, medic oncolog în București. </strong><br>


Cifrele oferite de Organizația Mondială a Sănătății 


Estimare făcută de Observatorul Global al Cancerului pe datele din România
98.886 de noi cazuri

oncologice în România, conform Globocan.


Dublu față de cazurile declarate de INSP la momentul acesta: 49.593 de noi pacienți. Diferența s-ar explica prin faptul că datele INSP sunt încă în lucru.


Globocan este o bază de date online care oferă statistici globale privind cancerul și estimări ale incidenței și mortalității în 185 de țări pentru 36 de tipuri de cancer și pentru toate formele de cancer combinate. Datele provin de la Observatorul Global al Cancerului, din Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, care face parte din Organizația Mondială a Sănătății.


Oamenii din spatele cifrelor 


În interacțiunea cu pacienții, statistica devine ceea ce este de fapt - oameni. Irimia povestește cazul a două doamne din Târgu Mureș, cu cancere mamare, care au avut indicații de chimio și radioterapie preoperatorii în timpul pandemiei. Când s-au întors după aceste tratamente la chirurg,  pentru operație, spitalul județean era spital COVID și medicul de acolo le-a zis că „îi pare rău, dar nu le mai poate opera, să se ducă în privat”. 


În privat, femeile acestea nu au avut bani să meargă și gândiți-vă că toți banii aceia investiți pe chimio, radio, înainte de operație au fost aruncați pe fereastră. Boala avansează, nu sunt operate la timp, atunci când ele erau eligibile. Până la urmă au mers la Cluj și le-a primit Clujul. În toată țara s-au întâmplat lucrurile acestea.

Cezar Irimia:

Pacientul cronic, victima colaterală 


Faptul că în spitale au fost primite doar urgențele e încă o greșeală majoră a sistemului de sănătate, crede Irimia. Acesta susține necesitatea gestionării pandemiei, dar crede că se putea face și prin alt gen de măsuri, care să pună mai puțină presiune asupra sistemului de sănătate și să producă mai puține victime colaterale. 


„Ce s-a întâmplat cu pacienții cronici care se tratau sau urmau să se opereze la spitale care au fost declarate COVID? Este o întrebare retorică, poate. Vreau să eliminăm legenda că pacienții nu s-au mai dus la doctor. Ei spun că pacientul de frica COVID-ului nu s-a mai dus la tratament. Fals. Pacientul știa sigur că, dacă nu se duce la tratament, moare de cancer, pentru el COVID-ul era ceva colateral”. Acesta spune că spitalele au îngrădit accesul pacienților non-COVID.


Libertatea a scris în luna ianuarie 2021, despre cum accesul pacienților la tratamentul cu citostatice este uneori îngreunat în contextul pandemiei și schemele de tratament sunt decalate. 


Cazul unui bărbat de 70 de ani, dintr-o comună din Botoșani, este grăitor. Bolnav de cancer, Vasile Țurcanu, a fost luat cu Salvarea de acasă și plimbat între spitale o noapte întreagă până să fie internat la Dorohoi. Acolo unde a și murit, în cele din urmă.


Cum se explică creșterea numărului persoanelor diagnosticate în unele județe?


Deși în cele mai multe județe din țară, numărul de pacienți diagnosticați cu cancer a scăzut, în Hunedoara și Bacău, de exemplu, acesta a fost mai mare în 2020. Irimia explică: 


„Mergând cu COVID în spitale, la analizele făcute s-au constatat și multe cancere și alte boli cronice, pentru că pacienții nu răspundeau manevrelor medicale. E o părere împărtășită și de câțiva medici, de ce în unele județe a crescut rata diagnosticării față de 2019”.


Medicul oncolog confirmă că unele cazuri au fost descoperite chiar la pacienții cu COVID: 


La bilanțul de evaluare, se face și tomografie, și s-au constatat și alte lucruri. În general, s-a depistat (cancerul) bronhopulmonar, era pneumonia de COVID și mai găseam o formațiune tumorală.


Programul de screening al cancerului de sân, amânat


Cancerul de sân este cel mai răspândit în rândul femeilor din România. Conform raportului Globocan, peste 12.000 de femei au fost diagnosticate cu cancer la sân în 2020.




Cu toate acestea, etapa a doua a proiectului pentru screeningul cancerului de sân aprobat spre finanțare în urma apelului „Fii responsabilă de sănătatea ta - programe regionale de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament precoce al cancerului de sân” încă nu a început.


Au fost contractate în luna iunie a anului 2020 și au ca obiective testarea pentru cancerul de sân a femeilor din grupa de vârstă 50-65 de ani, 30.000 de femei în regiunea de Nord-Vest și Vest și 30.000 de femei în regiunea Nord-Est Sud-Est.


Întrucât contractarea acestor proiecte s-a realizat în plină situație epidemică a infecției cu noul coronavirus, s-a considerat prudentă evitarea mobilizării femeilor la consultații mamografice, mai ales în condițiile în care acestea fac parte dintr-o grupă de vârstă aflată la risc de a contracta infecția”, explică Ministerul Sănătății (MS), într-o solicitare a ziarului, referitoare la numărul femeilor care au beneficiat de analize în programul pe fonduri europene accesat de Guvern. 


„Proiectele de screening al cancerului de sân au ca termen de finalizare luna noiembrie a anului 2023. Femeile eligibile de a beneficia de testare mamografică vor fi invitate, programate și examinate eșalonat, până la sfârșitul anului 2023”, mai spune MS. <br>


Cezar Irimia însă critică însă lipsa de claritate și de transparență în sistemul de sănătate și în minister. 


„A face un screening, chiar pe bani europeni, trebuie să începi cu multe lucruri care nu s-au făcut în România. De exemplu, trebuie să avem un registru dedicat screeningului, trebuie să așezăm boii în fața carului și nu invers. Este clar că la noi va dura foarte mult până”, spune Irimia. 


„Știm cu toții, cancerul e asimptomatic și doare doar când e prea târziu”


Finalul lui 2020 a însemnat pentru România și cea mai mare mortalitate din istoria statistic măsurată a țării. Conform datelor Institutului Național de Statistică, numărul deceselor înregistrate doar în luna decembrie a fost de 36.116. Până acum, luna cu cea mai mare mortalitate din România era ianuarie 1973: 33.760 de decese.


În comunicatul INS se precizează că „efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în special în cazul deceselor care, din luna iunie, au înregistrat un trend crescător față de lunile corespunzătoare din anul 2019”.


Recomandarea președintelui Federației Asociațiilor Pacienților cu cancer este controlul. „Știm cu toții, cancerul e asimptomatic și doare doar când e prea târziu. Mersul la medic la un control de rutină și niște analize anuale sunt de cele mai multe ori salvatoare”, spune Irimia, la rândul lui operat de cancer în 2019. 


*Datele solicitate sunt publicate pe site-ul INSP, însă sunt date operative.


Citeşte Articolul Întreg pe Sursă