"Mai multa scoala pentru copiii Romaniei". Mai multe asociatii de elevi si ONG-uri le cer politicienilor sa inceapa scoala de la 1 septembrie si vacantele sa fie mai scurte

4 săptămâni in urmă 12

Societatea civila solicita liderilor politici o solutie pentru garantarea unui numar minim de zile de scoala intr-un an calendaristic, respectiv masuri concrete pentru ca Romania sa nu mai aiba cel mai comprimat an scolar din Uniunea Europeana, potrivit unui apel initiat de Societatea Academica Romana si semnat de asociatii ale elevilor din mai multe multe judete si de ONG-uri si adresat Guvernului si Parlamentului.

"Dreptul la educatie este un drept garantat de Constitutia Romaniei, dar si de Conventia privind drepturile copilului. An de an, structura anului scolar este dezbatuta la nivelul Ministerului Educatiei, fapt care genereaza, la nivelul opiniei publice, nenumarate neintelegeri: vrem vacanta mai lunga pentru a salva economia pe timp estival, elevii nu pot merge la scoala vara, pentru ca unitatile de invatamant preuniversitar nu sunt dotate cu sisteme performante de aerisire, aer conditionat, elevii nu pot merge la scoala iarna, pentru ca unitatile de invatamant preuniversitar nu sunt dotate cu calorifere si aparate de incalzire.

In tot acest peisaj, elevii sunt cei mai dezavantajati, in toata aceasta dezbatere, interesul superior al copilului (respectarea dreptului la educatie de calitate) pare a fi subordonat altor interese. Cum facem ca elevii sa beneficieze de mai multa scoala, de mai multa cunoastere, de acces extins la stiinta si alfabetizare? Este un raspuns la care guvernantii au ezitat, ani la rand, sa ne ofere raspunsuri punctuale", afirma organizatiile semnatare, reunite in Coalitia "Mai multa scoala pentru copiii Romaniei".

Acestea invoca un Raport referitor la programul scolar in Europa, din care rezulta ca Romania este una dintre cele 3 tari europene care au cele mai putine zile de scoala din Europa: in jur de 165, la fel ca Malta si Albania.

Conform aceluiasi raport, realizat de Agentia Executiva pentru Educatie a Comisiei Europene (EACEA/Eurydice), analiza facuta pe anul scolar in curs arata ca la polul opus se afla Danemarca si Italia, cu 200 de zile de scoala, iar jumatate din tarile/regiunile europene au intre 170-180 de zile si in alte 17 tari/regiuni, zilele de scoala variaza intre 181 - 190.

"Intr-un an scolar avand doar 33-34 de saptamani, programa scolara trebuie parcursa intr-un ritm dinamic, de multe ori actul educational devenind unul fuserit (competentele ajung sa fie achizitionate artificial, doar ca sa fie bifate intr-o condica sau raport). Astfel, elevii si profesorii ajung sa se planga de curriculum incarcat.

Totusi, cum se face ca, desi incarcata, programa nu livreaza pentru copiii Romaniei? Analfabetismul functional este la apogeu (aproximativ 44%), la testarea PISA 2018, Romania obtinand cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani. O actiune urgenta in vederea garantarii numarului minim de zile de scoala intr-un an calendaristic se impune pentru a asigura un proces educational care sa urmeze principiile echitatii si calitatii.

Dezbaterea din aceste zile, in care ministrul Educatiei, Sorin Cimpeanu, a decis modificarea structurii anului scolar astfel incat vacanta de primavara sa fie prelungita (peste o luna de vacanta,, COVID-19") nu a facut decat sa scoata la iveala una dintre marile probleme ale sistemului de invatamant: in Romania, dreptul la educatie s-a transformat intr-un drept la vacanta", sustin membrii Coalitiei "Mai multa scoala pentru copiii Romaniei".

Revendicarile Coalitiei

  • Initierea unui proiect legislativ, reprezentat de un amendament la Legea educatiei nationale nr. 1/2011, prin care sa se reglementeze un numar minim de zile de scoala intr-un an calendaristic, mai mare decat 165 (cat avem in acest an scolar), un numar obtinut in baza unui algoritm de calcul stabilit de experti educationali. O propunere in acest sens este media nr. zilelor de scoala din primele 10% tari in topul testarilor PISA;
  • Asumarea unor masuri concrete acum pentru ca Romania sa nu mai aiba cel mai scurt an scolar din Uniunea Europeana si plasarea acestor solutii pe un loc fruntas in dezbaterea parlamentara si in comunicarea dumneavoastra publica;
  • Extinderea actualului program de educatie remediala pentru ca acesta sa poata sa fie continuat si pe perioada vacantei de vara, mai ales in mediul rural, unde nevoia de acces la educatie este certa. Activitatile remediale, gazduite de scoli, sa poata fi organizate si cu sprijinul voluntarilor si/sau al organizatiilor neguvernamentale;
  • Inceperea cursurilor pentru anul scolar 2021-2022 pe 1 septembrie 2021, in vederea recuperarii decalajelor in invatare si a ameliorarii efectelor negative cauzate de inchiderea repetata a scolilor;
  • Vacantele lungi afecteaza major copiii si nivelul la care ei revin in scoala. Vacante mai scurte, ritmice, periodice, in timpul anului scolar, pot contribui la consolidarea invatarii, a progreselor realizate de copii si pot fi spatii de odihna, reflexie, planificare pentru profesori;
  • In acelasi timp, nu doar numarul de zile este important, ci si structura fiecarei zile, cate ore dureaza procesul didactic, daca elevii au acces la pauze mari, la activitati sportive, in aer liber, la masa calda (de aceea primarii ar trebui sa se implice mai mult in administrarea scolilor si sa dea dovada de responsabilitate. Si, mai ales, este important ce si cum invata elevii in zilele respective, pentru ca mai multe zile nu inseamna automat rezultate mai bune.
  • Ca urmare, este necesara prioritizarea formarii cadrelor didactice, deoarece resursele umane sunt definitorii pentru calitatea educatie. Solicitam crearea de spatiu in structura anului scolar, dedicat planificarii, formarii, reflectiei si invatarii pentru cadrele didactice. Ar fi de dorit ca inclusiv normele cadrelor didactice sa includa timp pentru formare, precum si pentru colaborarea cu colegii din scoala in vederea imbunatatirii procesului de invatare, in interesul elevilor.
  • Elevii din invatamantul profesional, tehnologic sa nu mai fie discriminati prin faptul ca pentru ei anul scolar este mai lung. Este necesar ca perioada lor de practica sa fie parte din anul scolar valabil pentru toti ceilalti liceeni, pornind de la principiul ca invatamantul tehnic si profesional ar trebui sa fie mai aplicat si mai putin teoretic (mai ales in perspectiva aplicarii unor noi planuri cadru pentru liceu);
  • Fiecare partid din Romania sa solicite primarilor sai sa aloce, in bugetul local incepand cu anul 2021, fonduri suplimentare pentru sectorul de invatamant, prin finantarea complementara, astfel incat, logistic vorbind, sa nu existe niciun obstacol in vederea organizarii orelor de educatie remediala in scoli, inclusiv pe timpul verii (fonduri pentru materiale igienico-sanitare, dezinfectanti, reparatii capitale si investitii in baza materiala a scolilor);
  • Instruirea primarilor din partidele dumneavoastra in vederea accesarii fondurilor europene pentru scoli si pentru copiii din Romania (masa calda in scoli, unitati de invatamant preuniversitar cu program prelungit, afterschool generalizat, cluburi si palate ale copiilor in care sa se desfasoare orele de educatie remediala si activitati extrascolare, biblioteci scolare moderne).

"Viitorul educatiei ne priveste pe toti. Timp de peste un an de zile, aproape un milion de copii ai Romaniei au fost privati de dreptul la educatie, neavand acces la educatie online, iar situatia epidemiologica nu a facilitat accesul la educatie de calitate pentru prea mult timp, aspect care a favorizat accentuarea unor decalaje deja existente intre elevii din mediul rural si cei din mediul urban - apreciem ca efectele ne vor afecta la nivel societal, daca nu luam masuri urgente acum. Daca aceste masuri nu sunt asumate ferm si transpartinic, inactiunea va afecta toate domeniile societatii, facand dezvoltarea Romaniei si cresterea calitatii vietii un deziderat imposibil de atins, independent de culoarea politica a celor care guverneaza sau vor guverna tara", conchid semnatarii apelului.

Initiator este Societatea Academica din Romania, iar semnatarii sunt: Asociatiile Elevilor din Constanta, Bucuresti si Ilfov, Bacau, Mures, Maramures, Asociatia Valceana a Elevilor, Roma Education Fund, Federatia Nationala a Asociatiilor de Parinti din Invatamantul Preuniversitar, Federatia Coalitia pentru Educatie, Organizatia Salvati Copiii Romania, World Vision Romania, Asociatia Scolilor Particulare, Fundatia Hope and Homes for Children Romania.

Apelul este adresat Guvernului si Parlamentul Romaniei.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă