Magistrați: România riscă sancțiuni financiare „severe”, dacă nu aplică decizia CJUE referitoare la întâietatea dreptului european

3 săptămâni in urmă 18

Trei asociaţii ale magistraţilor atrag atenția că România riscă o procedură de infringement şi sancţiuni financiare „severe” dacă nu se conformează hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) potrivit căreia judecătorii naţionali au puterea de a lăsa neaplicată o decizie a Curţii Constituţionale, fără a risca să fie sancționați disciplinar, dacă respectiva decizie a Curții Constituționale naționale vine în contradicție cu dreptul european și lasă neapărate interesele financiare ale Uniunii.

CJUE a arătat, marţea trecută, că dreptul UE are întâietate în fața unei jurisprudenţe a unei curţi constituţionale naționale, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispoziţiile naţionale în materie de prescripţie, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracţiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale UE sau de corupţie. Instanța europeană a mai spus că supremaţia dreptului Uniunii Europene impune ca judecătorii naţionali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curţi constituţionale care este contrară acestui drept, fără a fi expuşi riscului de a le fi angajată răspunderea disciplinară.

Decizia CJUE a venit în contextul mai larg în care Curțiile Constituționale din statele est-europene precum Polonia, Ungaria sau România, dar și din Germania, au decis că deciziile lor au întâietate în fața deciziilor CJUE și a legislației europene.

Ce a spus CJUE despre cazul României

Potrivit unui comunicat de presă al CJUE, recomandările Comisiei Europene pentru România, în cadrul MCV, sunt obligatorii. „Actele adoptate înainte de aderare de instituțiile Uniunii sunt obligatorii pentru România de la data aderării sale. Aceasta este situația Deciziei 2006/928, care este obligatorie în toate elementele sale pentru România atât timp cât nu a fost abrogată. Obiectivele de referință care urmăresc să asigure respectarea statului de drept au de asemenea caracter obligatoriu. România este astfel ținută să ia măsurile adecvate pentru atingerea acestor obiective, ținând seama de recomandările formulate în rapoartele întocmite de Comisie”, notează CJUE. 

CJUE amintea că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a condamnat mai multe persoane, inclusiv foști parlamentari și miniștri, pentru infracțiuni de evaziune fiscală privind TVA-ul, precum și pentru fapte de corupție și de trafic de influență, în special în legătură cu gestionarea unor fonduri europene. Curtea Constituțională a anulat ulterior aceste decizii ca urmare a compunerii nelegale a completurilor de judecată, pentru motivul că, pe de o parte, cauzele cu privire la care ÎCCJ s-a pronunțat în primă instanță ar fi trebuit să fie judecate de un complet specializat în materie de corupție  și, pe de altă parte, că, în cauzele în care ÎCCJ s-a pronunțat în apel, toți judecătorii completului de judecată ar fi trebuit să fie desemnați prin tragere la sorți.

Ce a răspuns Curtea Constituțională a României

Curtea Constituțională a dat joi un răspuns la decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a stabilit că judecătorii naționali pot lăsa neaplicate deciziile Curții Constituționale care contravin dreptului Uniunii Europene, fără riscul de a fi anchetați disciplinar. CCR a argumentat că decizia CJUE poate fi pusă în aplicare doar după revizuirea Constituției României.

CCR susține în răspunsul său că niciuna dintre cauzele cu care a fost sesizată CJUE „nu a vizat nici crearea unei impunități cu privire la faptele ce constituie infracțiuni grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție și nici înlăturarea răspunderii penale cu privire la aceste infracțiuni” și subliniază că, „potrivit art.147 alin.(4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt și rămân general obligatorii”.

Trei asociații ale magistraților avertizează în privința consecințelor

„Asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor români reamintesc că nerespectarea unei hotărâri pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, într-o procedură de infringement, să impună sancţiuni financiare, sub forma unei sume forfetare şi/sau a unei plăţi zilnice. În acest sens, prin Scrisoarea trimisă de Comisia Europeană Guvernului României în data de 18 octombrie 2021, s-au solicitat deja clarificări legate de nerespectarea hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 18 mai, pronunţată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19,C-291/19, C-355/19 şi C-379/191, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi alţii. Într-o asemenea procedură, în cazul Poloniei, nerespectarea unei hotărâri CJUE vizând aspecte specifice statului de drept a determinat deja aplicarea provizorie a unei sancţiuni financiare zilnice de 1 milion de euro, sancţiunea definitivă urmând a fi stabilită curând de CJUE”, avertizează luni, într-un comunicat, trei asociaţii ale magistraților.

„Asociaţia Forumul Judecătorilor din România (FJR), Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie au luat act de hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 21 decembrie 2021, pronunţată în cauzele reunite Euro Box Promotion şi alţii, dar şi de inexplicabila lipsă a unei reacţii imediate cu privire la această hotărâre din partea ministrului justiţiei, care trebuia să propună rapid modificări legislative pentru conformare”, declară FJR într-un comunicat transmis Agerpres.

Solicitările magistraților

Asociaţiile solicită, în vederea punerii neîntârziate în aplicare a acestei hotărâri, abrogarea „urgentă” a abaterii disciplinare prevăzute la art. 99 lit. i din Legea 303/2004, care permite sancţionarea disciplinară a judecătorului pentru nerespectarea deciziilor CCR, fără a distinge cauza (în acest sens, aplicarea prioritară a dreptului UE şi a jurisprudenţei CJUE, respectiv a Convenţiei europene a drepturilor omului şi a jurisprudenţei CEDO nu pot constitui niciodată un motiv pentru sancţionarea disciplinară a unui magistrat); reformarea întregii reglementări a răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a Inspecţiei Judiciare, prin prevederea de garanţii pentru a evita cercetarea disciplinară a judecătorilor pentru conţinutul hotărârilor pecare le pronunţă, în motivarea cărora aplică prioritar dreptul UE, dar şi reorganizarea Inspecţiei Judiciare, crearea a două inspecţii distincte pentru judecători, respectiv procurori, reconsiderarea rolului şi a atribuţiilor inspectorului-şef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari, respectiv pentru numirea în funcţiile de conducere.

O altă măsură cerută de cele trei asociaţii este „desfiinţarea necondiţionată” a secţiei de parchet separate, creată pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori.

„Desfiinţarea SIIJ nu trebuie însoţită de reglementarea vreunei noi garanţii pentru magistraţii anchetaţi pentru fapte de corupţie, acest lucru l-a stabilit deja Comisia de la Veneţia în avizul din 5 iulie; de asemenea, desfiinţarea SIIJ trebuie să ducă în mod necesar la refacerea competenţei DNA de a ancheta magistraţii acuzaţi de corupţie, lupta împotriva marii corupţii fiind unul din cele patru obiective MCV, a cărui neîndeplinire va face imposibilă ridicarea MCV”, precizează magistraţii.

De asemenea, ei solicită abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligaţia de abţinere a magistraţilor de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”, cât şi reinstaurarea meritocraţiei în magistratură: reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv şi mai ales la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Printre cerinţele asociaţiilor se numără şi revizuirea sistemului de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi limitarea rolului ministrului justiţiei în aceste proceduri, simultan cu creşterea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenţei procurorului şi reglementarea clară şi restrictivă a noţiunii de procuror ierarhic superior, dar şi revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraţilor, cât timp acestea ignoră independenţa Justiţiei.

Editor : Luana Pavaluca

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă