​LIVE VIDEO TEXT Roverul Perseverance al NASA se apropie de Marte. Va trece cu bine de cele "șapte minute de teroare"?

1 lună in urmă 3

​NASA vrea joi seara să așeze cu succes pe suprafața lui Marte al cincilea rover în 25 de ani, iar Perseverance, pentru care investiția totală a fost de 2,7 miliarde dolari, este cel mai sofisticat și conține o mulțime de experimente științifice. Drumul către punctul final de amartizare - Jezero Crater - va conține și cele ”șapte minute de groază” în care roverul trebuie să încetinească de la 21.000 km/h, la doar 2,5 km/h. HotNews transmite LIVE TEXT ultimele ore ale lungului drum către Marte. Dacă totul va merge bine, pe Marte va fi testat un elicopter special, dar și un instrument care va încerca să producă oxigen, extrăgând cu o pompă dioxid de carbon. Țelul suprem este să fie prelevate și probe de sol care să fie aduse pe Terra în 10 ani.

UPDATE 1: La ora 12, după o călătorie de 470 milioane km, roverul se afla la 800.000 km de Marte, adică de două ori distanța de la Pământ la Lună. La ora 15.00 era la 540.000 km, iar trei ore mai târziu era la 322.000 km. La ora 21.15 Perseverance era la mai puțin de 100.000 km de Planeta Roșie. Asolizareaar trebui să se întâmple la 22.55.

De ce misiunea este una istorică

- Perseverance este cel mai laborator de astrobiologie trimis către Marte și are o mulțime de instrumente științifice. Este și cel mai greu obiect trimis pe suprafața altei planete
- Jezero Crater, locul ales pentru amartizare, este un fost lac și se anunță a fi extrem de interesant din punct de vedere geologic. Roverele din trecut nu ar fi putut să asolizeze în siguranță acolo
- Va fi testat și un mic elicopter, o premieră pe o altă planetă și se va încerca și producerea de oxigen, cu un aparat care extrage dioxid de carbon.
- Roverul va fora și va pune mostrele în niște mici recipiente ce ar trebui să fie duse pe Terra de o altă misiune, peste câțiva ani.
- Mai multe experimente sunt gândite în ideea că oamenii vor ajunge în 20-30 de ani să locuiască și să muncească pe Marte.

Este de așteptat ca roverul să funcționeze cel puțin doi ani, timp în care să ”hoinărească” peste 15 km.

Roverul Perseverance cântărește 1.025 kg pe Terra și 395 kg pe Marte, datorită gravitației care este 39% din cea terestră. Are 3 metri lungime și 2,7 metri lățime și dispune de un braț robotic de 2,1 metri lungime. Are montate 19 camere video și două microfoane.

Cele șapte instrumente cu care va face experimentele științifice cântăresc 59 kg.

Drumul lui Perseverance

Roverul a fost lansat pe 30 iulie și drumul a fost de 470 milioane km, ceea ce înseamnă că a parcurs în medie peste 2 milioane km/zi. În tot acest timp, echipa tehnică de la sol a avut doar câteva ocazii pentru a interveni în schimbarea traiectoriei sondei. Aceste manevre de ajustare sunt extrem de importante fiindcă este nevoie de aceste reglaje fine pentru ca naveta să intre în atmosfera marțiană exact în locul potrivit pentru a ajunge la punctul final - Jezero Crater. Faza finală a călătoriei, cea în care sonda se apropie de Marte este numită ”approach phase” și durează 45 de zile, timp în care echipa de la sol poate face trei intervenții de schimbare a direcției, dacă este nevoie.

Trebuie spus că Jezero Crater este un loc foarte dificil din cauză că acolo sunt pietre și stânci și roverele din trecut ar fi avut mari șanse să se lovească de ele când atingeau solul. Jezero a fost pe lista posibilelor puncte de amartizare pentru roverul Curiosity, dar a fost respins fiindcă era prea periculos.

Roverul va ajunge într-un crater care, acum 3,7 miliarde de ani, ”găzduia un lac care avea apă, iar geologii spun că acest loc ar putea scoate la iveală lucruri extrem de interesante despre cum era Marte acum peste 3 miliarde de ani.

Perseverance dispune de tehnologii care îi permit să se orienteze în teren și să poată evita coliziunea cu bolovani sau stânci, la asolizare.

De exemplu, o nouă tehnologie denumită ”range trigger” va declanșa parașuta în funcție de cât de aproape este rover de locul de amartizare, astfel că Perseverance va ținti o zonă mult mai restrânsă decât a fost cazul lui Curiosity la care parașuta s-a deschis automat la o anumită viteză.

Va fi folosită și o tehnologie, denumită "Terrain Relative Navigation" (TRN), prin care imaginile captate de camerele capsulei sunt comparate cu hărțile înregistrate în sistemul său, unde sunt predefinite zonele periculoase care trebuie evitate. Ținând cont de aceste date, capsula va decide locul final de amartizare.

Cele patru rovere de până acum

Roverele caută de peste 20 de ani urme ale unor presupuse forme incipiente de viață. Acum câteva miliarde de ani planeta Marte era mai caldă și avea probabil și apă în stare lichidă și misiunile NASA din ultimele cinci decenii au arătat că în trecutul foarte îndepărtat Marte avea condițiile pentru a susține existența unor forme de viață microbiană.

Perseverance este al cincilea rover pe care NASA îl trimite spre Marte, iar agenția a ales ceea ce numește o ”abordare metodică” în 25 de ani, trimițând la început un rover simplu și apoi din ce în ce mai sofisiticate, cu misiuni mai complicate

1997: Sojourner, parte a misiunii Mars Pathfinder, devine primul rover care explorează suprafața marțiană, începându-și misiunea pe 4 iulie în zona Chryse Planitia. Sojourner era foarte mic (66 cm lungime, 30 cm înălțime și șase roți de 13 cm diametru) și a funcționat aproape trei luni.

2004 Rover-ele Spirit și Opportunity găsesc dovezi puternice că Marte a avut în trecutul îndepărtat apă la suprafață. Cântăreau 180 kg, de 15 ori mai mult decât roverul Sojourner. Spirit a urcat în 2005 un munte mic de înălțimea statuii Libertății, iar Opportunity a parcurs 45 de km pe suprafața marțiană în 14 ani, iar în 2018 NASA a pierdut legătura cu el, cei de la NASA bănuind că o furtună a acoperit cu nisip panourile solare ale rover-ului.

2012: Rover-ul Curiosity asolizează în zona Gale Crater. A descoperit dovezi că pe Marte sunt albii uscate ale unor foste râuri. Misiunea a costat 2,5 miliarde dolari, dar rover-ul este de dimensiunea unui SUV, cântărește o tonă și a descoperit urme ale unei foste albii de râu și - posibil - ale unor molecule.

Curiosity este în funcțiune și în prezent, la fel și sonda staționară InSight care a amartizat în 2018.

La ce întrebări își propune să răspundă misiunea NASA?
Cum se produce oxigen din atmosfera marțiană? Ce resurse sunt disponibile? Există apă sub structurile de suprafață? Care sunt condițiile meteorologice, nivelul de praf și alte condiții de mediu care ar putea afecta viața și activitatea viitorilor astronauți pe Marte?

Cele șapte minute de groază - seven minutes of terror

Perseverance trebuie să treacă cu bine de ”cele șapte minute de groază” - 'Seven Minutes of Terror', cum spun americanii, practic timpul de când roverul intră în atmosferă și până când se plasează încet pe solul marțian.

Expresia a fost folosită și pentru manevrele delicate de intrare a rover-ului Curiosity, în 2012 și nu este vorba de o exagerare fiindcă sunt mai multe manevre delicate într-un mediu ostil și cei de la NASA nu au niciun control.

Trei faze trebuie depășite cu bine, așa numitele, EDL, de la ”Entry, Descent and Landing” (intrarea în atmosferă, coborârea și amartizarea). În 90 de secunde roverul trebuie să încetinească de peste zece ori. La 75 de secunde după intrarea în atmosferă scutul termic trebuie să reziste la temperaturi de 1.300 grade Celsius.

La patru minute după intrarea în atmsoferă se va deschide parașuta specială care are 21,5 metri în diametru. Parașuta va ajuta capsula să încetinească de la 1.500 km/h, la 320 km/h.

De la 20.000 km/h roverul trebuie să ajungă să fie aproape staționar când se apropie de solul marțian, iar pentru asta s-a lucrat intens, dar roverul ca trebui să facă totul autonom, cei de la NASA neavând cum interveni în timp real. Multe mecanisme vor avea un rol important și toate trebuie să funcționeze bine: scutul termic, parașutele, rachetele, cablurile.

Este un risc ca parașutele să nu frâneze suficient de puternic coborârea, iar capsula s-ar prăbuși cu viteză prea mare pe solul pietros și ar fi avariată.

La circa 20 de metri de sol, ar trebui să ajungă la o viteză de 2,7 km/h, mai mică decât cea a unui om care merge. Roverul coboară de-a lungul cablurilor, printr-un sistem ingenios de scripeți, în timpul ultimelor 15 secunde (etapă denumită "sky crane").

Traiectoria misiunii trebuie să fie foarte bine calculată, deoarece unghiul de intrare în atmosferă este esențial. Dacă traiectoria este aproape verticală, vehiculul plonjează prea rapid și este distrus la asolizare: dacă este mai mult orizontală, vehiculul riscă să ricoșeze și să se întoarcă în spațiul cosmic.

Jezero Crater

Destinația lui Perseverance este craterul Jezero (numele înseamnă lac în limbile slave), un loc unde semnele au arătat că în trecutul foarte îndepărtat a fost un lac. Jezero este unul dintre cele mai bune exemple pentru ce înseamnă o deltă extraordinar de bine păstrată pe Marte, un loc cu structuri stratificate ce s-au format când un râu se vărsa, probabil, într-o mare.

Craterul are 250 de metri adâncime și 45 km diametru, iar cei de la NASA speră că roverul îl va putea explora detaliat și va analiza nisipul, rocile și urmele din rocile sedimentare.

Jezero Crater este un loc atât de interesant pentru geologi, încât a fost ales dintr-un total de 60 de locuri unde roverul putea amartiza. Craterul este plin de stânci, dune de nisip și depresiuni, astfel că parcursul mașinăriei nu va fi deloc simplu. Nici oamenii de la centrul de comandă nu vor putea interveni rapid, fiindcă durează peste 11 minute pentru ca transmisia radio să ajungă de pe Terra la Marte. Cercetătorii spun însă că Jezero este un loc atât de interesant, încât merită riscat.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă