LIVE VIDEO “Ne îndreptăm către concluzia amânării acestor planuri-cadru. Problema se pune acut la elevii de clasa a IX-a” – anunță ministrul Educației / Mircea Miclea: Noi nu am făcut e-learning in acest an, ci streaming

1 lună in urmă 6

CursDeGuvernare organizează conferința „Examenul de absolvire a pandemiei: Skill-urile de bază garantate de sistem, pe care tinerii trebuie să le aibă la intrarea în economia viitorului iminent”, un eveniment VIDEO LIVE online.
Conferința va putea fi văzută atât pe siteul CursDeGuvernare.ro, cât și pe pagina de Facebook, între orele 15:00 – 17:30.Parteneri ai evenimentului sunt BCR și World Vision RomâniaEdupedu.ro este partener media al evenimentului și va transmite LIVE VIDEO conferința pe site și pe pagina de Facebook.
Mircea Miclea, cele mai importante declarații:
Am extras 4 lectii din aceasta perioadă a pandemiei, lecții care cred ca sunt relevante pentru viitor. Avem neaparat nevoie de lectii multimedia pentru fiecare tema de la clasa I la a XII-a sustinute de cei mai buni profesori din tara. La aceasta prestatie filmata se adauga exemple, contraexemple si lectii multimedia si publicata pe biblioteca scolara virtuala. Ea va produce o egalizare a șanselor elevilor, care vor avea acces la lecțiile celor mai buni profesori din tara. Noi nu am facut e-learning in acest an, ci streaming. Daca la clasa nu esti prezent intre 8 si 9 , ai pierdut ora. Acum am reprodus exact; daca iti pica internetul, ai pierdut ora respectiva.Un alt efect al acestor lectii multimedia ar stimula profesorul de la clasăBlanded learning este viitorul.trebuie obligatoriu ca din toamna să trecem la masteratul didacticTrebuie alocate resurse pentru invatamantul remedialCred ca este un moment foarte bun sa trecem la o evaluare din perspectiva elevilor si a părinților a prestatiei cadrelor didactice. In sfarsit vom putea avea o ieirarhizare a lor si poate fi un inceput pentru salarizarea diferentiata.Care sunt metacompetentele de care avem nevoie in viitor.
Sorin Cîmpeanu, cele mai importante declarații:
Nu contează mai nimic din tot ceea ce ați mentionat [din CV-ul său – N.Red.], poate numai calitatea neintrerupta de cadru didactic 30 de aniPentru că sunt atat de multe lucruri de facut, avem aceste probleme urgente: deschiderea scolilor, monitorizarea starii de snaatte, regulile aplicate in scoli. Avem de asemenea problemele de resurse financiare. Intr-o jumatate de ora incepe o sedinta de guvern in care discutam exact despre resursele alocate educatiei intr-un an dificil pentru toata lumea, intr-un context in care in valoare absoluta avem o crestere a bugetului educatiei si a tuturor actiunilor care vizeaza educatia. Procentual ramanem in continuare departe de prevederile Legii 1/2011 si de situatia celor mai multe tari europene, cu aproae 3,6% din PIBPlecând de la 3,6%, ne trebuie trei creșteri succesive de 19%, vom ajunge la 6% din PIB, eu personal cred că este mult mai relevant să vedem valoarea absolută și procentul din buget, nu din PIBproblemele curente: a fost lansat în dezbatere proiectul planurilor cadru, am centralizat peste 1000 de propuneripe planul 3 sunt problemele cronice multiple care trenează de mulți ani, se acutizează, iar această criză a scos în evidență tot ceea ce nu merge bineProfilul absolventului este extrem de important. Competentele pe care le oferim tinerilor pentru a avea sanse cat mai bune de a face fata unor joburi ale viitorlui pe care cei mai multi dintre noi nici nu le cunoastem… e nevoie sa definim acest profil al absolventluui. In acestui profil, planurile cadru sunt element foarte important dar si foarte simplu: lista disciplinelor si numarul de ore alocat fiecarei simple.Tocmai de asta ne indreptam catre concluzia ca e bine să ne mai gândim asupra configurației planurilor cadruȘtim bine ca sub 25% colegii nostri cadre didactice pot peda si pe manualele existente. Problema se pune acut la elevii de clasa a IX-a, care ar trebui sa aiba manuale noi. Important este cat de competenti sunt profeslorii pentru a preda astfel incat sa genereze acele competente care sunt atat de bine definite in momentul de fațăIn 2020 nu era un secret pentru nimeni ca se va merge catre digitalizare, profilul absolventului definit in 2020 nu reflecta acest lucruDeci asta a fost partea criticaPartea care ne da totusi sperante este oportunitatea de utiliza PNRR nu intr-un procent de 3% pentru educație, asta era prevederea initiala, nici in 6% ci intr-un procent mai mare de 6, care sa fie mai aproape de recomandarea CE care spune ca 10% sa fie directionat spre educațieDigitalizarea in educatie este una dintre reformeO alta reforma este curriculara. Cum sa facem mai bine sa coagulam acei specialisti care din fericire exista, dar care nu actioneaza tocmai constant in aceeasi directie intr-un spriti de echipa cu alti specialiști. Un numitor comun trebuie găsitMie nu imi este clar in momentul de fata relatie ME-inspectorat-școală-autoritate locală. Am mers spre descentralizare in anumita,masura, acum inteleg ca se doreste o descentrașlizare brusca si cred ca ar fi o lovitura bruta. Sm avut si un exemplu de rea practica: implicarea ME in medierea dinter Colegiul Șincai, Primaria S4 si ISMB. Am reușit sa impunem semnarea unui acord cu minime garantii ca semestrul 2 se va desfasura fara a fi perturbat procesul de invatamant, ca varianta de relocare a elevilor se va alege in urma prezentarii mai multor optiuni prin consens intre partile implicate scoala-inspectorat-primarie, adica nu se va face relocarea daca una din partile implicate nu doresc. Nu sunt deloc multumit cu acest rezultat, dar este un exemplu de rea practica in sprijinul ideii ca managementul nu este deloc clar.Pe 9 ianuarie au expirat 4.900 de mandate de directori, iar in august se vor face 5.400 de nuimiri la fel de aleator precum au fost făcute cele din luna ianuarie, nicidecum intr-o maniera care sa privilegieze competentaÎntrebare: Amanati planurile-cadru pentru liceu? ce vor face elevii de clasa a 9-a la anul, care din clasa a 5-a fac TIC, iar programa actuala de liceu prevede că ar trebui sa reia TIC de la zero, nu sa continue ceea ce au făcut deja.Sorin Cîmpeanu: Suntem in situatia de a alege raul cel mai mic. Aceste planuri cadru au fost validate in august 2020. Cand am preluat copnducerea ME, in prima zi stiind ca vreme de 8 ani s-au organizat licitatii si durata minima a unei licitatii a fost de 7 luni am spus ca e improbabil sa ai o durata a licitatiei mai mica de 7 luni. Cu planul-cadru lansat in consultare pana pe 31 ianuarie, licitatia ar fi putut fi lansata in aprilieO parte a raului ar fi insemnat sa nu fie manuale, iar cel mai mare rau: de a merge cu perseverenta specifica celor care nu sunt din clasa superioara a inteligenti cu planuri caru care sa sacriifce 4 generatii. Pe filiera teoretica, nu difera mai deloc noile planuri cadru și am spus pentru cine a fost atent la nuanta ca ne indreptam catre concluzia amanării acestor planuri cadru, intelegand foarte bine consecinte de natura celui care a formulat intrebarea.Întrebare: Ați anunțat susținerea pentru un Bacalaureat profesional, care sa le dea acces la studii superioare inclusiv elevilor din școli profesionale. Cum veți face, concret, și când va fi primul an în care elevii vor da acest Bac? La ce facultăți vor putea intra cu aceasta diploma? Vor putea susține Bac-ul profesional și elevii cu doar 3 ani de școala profesională sau doar cei din liceele tehnologice?Sorin Cîmpeanu: Întrebarea este foarte pertinenta. Raspunsul nu poate fi dat de catre un ministru al educatiei, nu imi este deloc teama sa spun ca pregatirea mea nu este aceea de expert in stiintele educației, stiu insa persoane care au aceasta competență. E clar că este nevoie de diversificarea rutelor de dezvoltare profesionala. Nu stiu de ce scolile profesionale nu ar putea fi numite licee tehnologice. Și ce ar fi rau in organizarea unui BAC profesional care sa deschidă aceste rute?Școlile profesionale vor fi cu adevarat viabile atunci cand vor fi o optiune si pentru copilul meu si al tau, nu doar pentru copiii altora.Despre strategia de digitalizare a educației SMART Edu, realizată în mandatul Monicăi Anisie: Toată experiența trebuie integrată în cadrul proiectului România educată care deja avea o componentă de digitalizare care nu se știa cât de importantă va deveni, iar acest proiect SMART Edu nu trebuie privit separat de România educată. Tot acel volum de munca depus într-un timp extrem de scurt este de o valoare deosebită si va trebui sustinut si implementat mai ales prin fonduri alocate prin PNRRRata de abandon școlar este de 16%, dar dacă vă uitați în detaliu, pentru urban, rata de abandon e de 5%, în timp ce media statelor OECD este de 9%, deci avem o rată mai scăzută în urbanul mare, în timp ce în OECD media e de 11% în rural, noi avem în rural o medie de peste 25%Inechitatea este extrem de pronunțată, diferențele între urban și rural sunt uriașe, inexplicabile pentru mineVom avea o creștere de buget cu 26%; creșterea de buget destinată cheltuielilor materiale va fi direcționată preponderent către școlile din mediul rural, deci avem 35% creștere cost standard per elev și cheltuieli materiale la rural față de 15% la urbanSunt în analize și variante precum cea care are model organizarea din spitale sau din primării, aceea de primar și city manager sau în universități, rector și director general administrativ, deci competențele sunt altele decât cele care există la nivelul conducerilor de școli în momentul de fațăDespre alegerea directorilor: Nu cred ca acel corp al expertilor a fost ceva aspirational si elitist, așa cum ar trebui sa fie. Nu suntem pe calea cea buna si analizam varianta unui director educational dublat de un manager care ar trebui sa aiba o colaborare cat se poate de buna cu autoritatea localăModul prin care vom reusi sa verificam competentele celor care se vor inscrie pentru ocuparea posturilor de director de scoala este extrem de importantaAș vrea sa pot impune o solutie prin care sa fie prelungite mandatele, insa legea spune ca numirea tine de inspectoratele școlare. Nu am posibilitatea sa impun inspectoratelor școlare sa prelungeasca mandatele directorilor in functie

După un an de criză sanitară și economică, în care Educația s-a concentrat pe depășirea problemelor logistice și de organizare, e tot mai evident că a venit vremea ca accentul să fie pus pe problema cea mare: cât de pregătit este sistemul să confere elevilor și studenților expertiza minimă cu care aceștia vor intra în economia viitorului iminent. 

Bruma de cunoștințe – nu întotdeauna relevante și organizate coerent – pe care sistemul de educație le oferă copiilor și tinerilor, nu e nici pe departe suficientă pentru competitivitatea de care va fi nevoie la finele deceniului pe care l-am început:

Mai e nevoie de adecvarea educației la o economie care pur și simplu nu va exista în afara digitalului și tehnologiei de viitor: 

Cu ce competențe pleacă din școală și intră în economie tinerii și care va fi calitatea locurilor de muncă pentru care-i pregătește sistemul de educație? Cum se văd competențele ”garantate de sistem” dinspre partea companiilor care se așteaptă la competitivitate din partea acestor competențe?Și de ce tot mai multe companii de prestigiu se implică în construirea unui sistem paralel de creare de competențe pentru copii și tineri? 

Oficiali decidenți, consultanți, experți în educație, alături companii de top implicate în construirea unui sistem de formare profesională adecvat la necesitățile economiei, pun degetul pe rană: ce-i lipsește școlii pentru a garanta fiecărui copil instrumentele cu care să-și găsească un job adecvat peste 5-7-10 ani. 

Agenda conferinței este următoarea:

Sorin CÎMPEANU, ministrul Educației 
Tema: Ce planuri există pentru configurarea unei strategii a educației, astfel încât ea să se alinieze la nevoile unei economii tehnologizate și bazate pe digital
Mircea MICLEA, psiholog, prof. univ. dr. Universitatea „Babeș-Bolyai”
Tema: Pandemia: constrângerile crizei față de profesori și părinți de-a utiliza tehnologia și dezavantajele românești ale acestei situații: metacompetențele necesare adaptării la noile nevoi ale economiei
Mihnea COSTOIU, rector, Universitatea Politehnica București 
Tema: Noua economie: cu ce competente vine studentul în facultate, cu ce competențe pleacă: racordarea școlii la necesitățile viitoare ale economiei
Mihaela NABĂR, director executiv, Fundația World Vision România 
Tema: Competențele celor care se pregătesc să intre în economie: cum rezolvăm problema formatorilor, profesorilor, experților angajați în acest proces? Despre implicarea în formarea tinerilor pentru meseriile viitorului – cu soluții ad-hoc pentru situațiile concrete
Ionuț STANIMIR, director marketing și comunicare, BCR 
Tema: Accesul copiilor și tinerilor la competențele basic necesare în economia de peste 10 ani: de la tableta dată școlilor de la țară, la tinerii din tech-nation.
Elisabeta MORARU, country manager, Google România 
Tema: E-learning –modul de recuperare de către adolescenți și tineri a golurilor din curriculum-ul învățământului public
Ștefan APĂTEANU, CEO Edu Apps 
Tema: Clasa Viitorului devenită Clasa Prezentului pentru peste 80% din școlile din România – cum va fi viitorul?
Andreea PAUL, conf. univ. dr. REI – ASE București, președinte INACO 
Tema: Meseriile viitorului: pregătirea pentru ele de la școala primară la facultate
Elena LOTREAN, fondator Școala finlandeză Sibiu, Consul Onorific al Finlandei 
Tema: Exemple de bune practici din alte state în ce privește strategia unui minim de competențe pentru economia viitorului: de unde și cu ce poate începe România în situația actuală, cu resursele ei
Andreea NISTOR, director executiv, Asociația pentru Valori în Educație (tbc)
Tema: Cum contribuie clusterele de școli pentru orientarea procesului educațional către dezvoltarea de competențe digitale și orientarea elevilor către meseriile viitorului?

Pentru a vă înscrie la eveniment și a adresa o întrebare participanților, vă puteți înregistra aici.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă