Liderii celor mai dezvoltate economii din lume decid la Roma în ce direcție va merge lumea. De ce este atât de important summitul G20

1 lună in urmă 29

În acest weekend, liderii politici ai celor mai mari 20 de economii ale lumii se reunesc la Roma pentru summitul G20. Națiunile care fac parte din acest grup reprezintă aproximativ două treimi din populația lumii și 85% din întreaga producție economică globală. Totodată, din G20 fac parte și cei mai mari producători de gaze cu efect de seră din lume. G20 reunește cele mai puternice guverne ale lumii, iar în aceste state se află și cele mai mari companii multinaționale. De-a lungul timpului, lumea a mers în direcția pe care au trasat-o statele care fac parte din G20, potrivit unei analize a cotidianului american Washington Post

La momentul de față, lumea trebuie să-și îndrepte atenția către ce se discută la Roma, pentru că summitul G20 funcționează anul acesta ca un precursor de facto al Conferinței ONU privind schimbările climatice, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 31 octombrie și 12 noiembrie în orașul Glasgow din Scoția.

Summitul climatic este considerat de organizatori și activiștii de mediu drept un moment definitoriu pentru acțiunea climatică, deși așteptările s-au redus pe fondul diferendelor majore între diferite guverne și activiști de mediu în ceea ce privește calea de urmat.

O mare parte din ceea ce ar putea defini COP26 ca un succes sau nu va fi conceput la Roma, unde președintele american Joe Biden se va întâlni cu omologii săi din G20. 

Lucrările G20 se vor ține într-un cartier și un complex de clădiri (EUR) concepute în urmă cu opt decenii de către guvernul fascist al lui Mussolini, dar lucrările propriu-zise vor demara în clădirea futuristă învelită în sticlă cunoscută de localnici ca “la Nuvola” (Norul). De altfel, spațiul aerian deasupra Romei este deja închis, anunță La Repubblica.

„Trebuia să fie un loc în care să nu fii legat de antichitate”, a declarat Luca Ribichini, profesor de arhitectură la Universitatea Sapienza din Roma, adăugând că „discuțiile sunt atât de importante încât trebuie să fie purtate într-un loc care să personifice noua modernitate.”

profimedia-0640566569 Centrul futurist “la Nuvola” din Roma. Sursă foto: Profimedia Images

G20 a fost creat pentru a găsi soluții în criză, însă vremurile s-au schimbat

G20 este un forum creat în 1999, după crizele financiare din Asia și Rusia, pentru a reuni economiile dezvoltate și marile economii emergente. Un deceniu mai târziu, statele din G20 s-au reunit într-un summit pentru a da un răspuns global la criza financiară din 2008, generând angajamente de peste un trilion de dolari în cheltuieli guvernamentale pentru a restabili creditul, creșterea economică și locurile de muncă.

G20 este un forum care include atât puterile tradiționale din secolul 20 ale Occidentului, cât și giganții emergenti ai lumii în curs de dezvoltare. În ultimele două decenii, acest grup de 20 de state a devenit blocul definitoriu al ordinii internaționale de după Războiul Rece. În general, întâlnirile G20 reprezintă evenimentul de top din calendarul geopolitic anual.

Numai că această imagine este mai puțin clară în 2021. Diferențele tot mai mari dintre națiunile care fac parte din G20 și incapacitatea întregului grup de se coordona pentru a aborda în mod colectiv strategii mai ambițioase privind crizele actuale reflectă o schimbare mai profundă a politicii internaționale. G20 a fost lent în răspunsul său la pandemia de COVID-19, chiar dacă țările din cadrul grupului și-au asigurat majoritatea stocurilor de aprovizionare cu vaccinuri împotriva virusului SARS-CoV-2. Diferențele politice dintre țări afectează acum interesele economice comune.

Filozofia G20 a fost definită prin sprijinul țărilor membre pentru cooperarea internațională și respingerea oricăror forme de politici protecționiste. Însă această abordare a fost depășită de valul de naționaliști în ascensiune din întreaga lume. Spre exemplu, în timpul mandatului său, fostul președinte american Donald Trump a reușit să transforme fiecare eveniment G20 la care a participat într-o arenă de confruntări furioase între națiunile grupului.

G20 la Roma fără Vladimir Putin și Xi Jinping 

Starea de spirit ar putea fi mai puțin agitată la întâlnirea G20 din acest an, nu în ultimul rând pentru că Donald Trump nu mai este la putere, iar președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping vor absenta.

Printre câștigurile modeste ale G20 din 2021 se vor număra acordul istoric asupra unei arhitecturi fiscale internaţionale mai stabile şi mai echitabile, care stabileşte la nivel mondial un impozit de cel puţin 15% pe profitul multinaţionalelor. Cu toate acestea, punerea în aplicare a acestor măsuri la nivel național ar putea dura mai mult timp.

De asemenea, este de așteptat ca statele din G20 să se angajeze în a contribui la reducerea emisiilor globale de metan cu 30% până la finalul acestui deceniu. Însă reducerea gazelor cu efect de seră, așa cum a declarat recent președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, „este fructul cel mai ușor de cules”.

Succesul COP26 va depinde și de discuțiile de la Roma 

Dezbaterile asupra combustibililor fosili ar putea să nu conducă la o soluție. De aceea, Joe Biden vine în Europa căutând să conducă un front unit pentru combaterea schimbărilor climatice. Însă ambițiile președintelui american au fost reduse de politica internă din SUA, unde congresmani i-au diluat planul ambițios pentru climă, susținând în același timp interesele marilor companii care exploatează combustibilii fosili. 

profimedia-0640570797 Premierul Italiei și secretarul general al ONU înainte de începerea summitului G20 de la Roma. Sursă foto: Profimedia Images

Slăbiciunea liderului de la Casa Albă nu este ajutată nici de diviziunile majore din cadrul G20 cu privire la modul de renunțare la cărbune și la asumarea obiectivelor realiste care ar trebui să ghideze agenda climatică a grupului.

Statele Unite presează China să-și stabilească angajamente mai ambițioase pentru momentul în care își va atinge nivelul maxim al emisiilor de carbon și să ofere mai multe detalii despre promisiunea lui președintelui Xi de a opri finanțarea centralelor pe cărbune în străinătate.

În absența acțiunilor de combatera a schimbărilor climatice, oamenii de știință preconizează că creșterea temperaturii medii globale va depăși 2 grade Celsius în următorii ani, ceea ce va duce la o creștere a fenomenelor meteorologice extreme, precum uraganele, valurile tot mai intense de secetă, incendiile forestiere tot mai răspândite, pierderea biodiversității, dar și deficitul de hrană și apă.

Dincolo de criticile corecte aduse Beijingului, nici administrația Biden nu este un model în ceea ce privește lupta reală împotriva schimbărilor climatice. SUA nu s-au alăturat eforturilor Italiei și Regatului Unit pentru eliminarea treptată a cărbunelui în țară și în străinătate. China s-a angajat în septembrie să înceteze finanțarea proiectelor de cărbune în străinătate, deși țara a intensificat producția de energie pe bază de cărbune în ultimele luni, după ce inundațiile catastrofale au inundat minele într-una dintre cele mai mari regiuni producătoare de cărbune din țară.

Săptămâna trecută, șefii de guverne ai câtorva țări mai mici, inclusiv Suedia, Irlanda, Insulele Marshall și Costa Rica, au lansat o scrisoare deschisă către statele membre ale G20, cerând la acțiuni radicale din partea „celor mai bogate țări și celor mai mari emițători de CO2 din lume”.

„Trebuie să vedem strategii concrete cu privire la modul în care țările din G20 vor atinge neutralitatea climatică până în 2050”, se arată în scrisoare. De asemenea, semnatarii au mai subliniat că e necesar să se respecte promisiunea de ajutorarea a țărilor sărace.

„Facem apel la toate țările donatoare să dea dovadă de solidaritate și să respecte promisiunea de finanțare de 100 miliarde de dolari pe an către țările sărace, care sunt printre cele mai afectate de încălzirea globală, dar emit cele mai puțin emisii de gaze cu efect de seră”, au mai precizat liderii politici în scrisoare. 

Ceea ce se întâmplă în Italia va fi un semn major pentru ceea ce se poate realiza în Scoția. „Într-un fel, vom ști cum va decurge acest film până la sfârșitul summitului G20 de la Roma”, a declarat Alden Meyer, analistul grupului de cercetare E3G, pentru Bloomberg

Cine face parte din G20 

Grupul celor douăzeci cele mai dezvoltate economii ale lumii reprezintă asocierea a 19 state industrializate și emergente (Argentina, Australia, Brazilia, China, Germania, Franța, Marea Britanie, India, Indonezia, Italia, Japonia, Canada, Mexic, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Coreea de Sud, Turcia, SUA) şi a Uniunii Europeane.

  • Summiturile G20, care se referă în principal la aspecte de politică economică, au loc de obicei anual.
  • Deciziile finale sunt de fapt declaraţii politice de intenție, nefiind obligatorii din punct de vedere juridic.
  • Summiturile includ în mod regulat reprezentanți ai organizațiilor internaționale precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, precum și ai țărilor gazdă selectate.

Joe Biden la primul G20 ca președinte al SUA

În marginea reuniunii G20 din acest an, Joe Biden a avut programată o discuție bilaterală cu președintele francez Emmanuel Macron.

 Profimedia Joe Biden și Emmanuel Macron s-au întâlnit vineri, la Roma. Sursă foto: Profimedia Images

Cei doi președinți au căutat să atenueze tensiunile dintre SUA și Franța după ce Parisul a pierdut un contract militar important din cauza unui pact de securitate al Statelor Unite cu Marea Britanie și Australia, așa numita „afacere a submarinelor”. Președintele SUA a calificat acțiunile guvernului american drept „stângace”, în timp ce președintele francez a salutat în faţa omologului său „deciziile concrete” anunţate sau luate de Casa Albă de la începutul crizei în relaţiile bilaterale dintre Paris și Washington.

Oficialii americani au subliniat că principalul subiect de pe 30 octombrie la o întâlnire care îi implică pe Biden, Macron și pe liderii Germaniei și Marii Britanii va fi statutul programului nuclear iranian.

Consilierul american pentru probleme de securitate, Jake Sullivan le-a spus reporterilor că Biden este interesant să se ajungă la o „strategie comună” cu privire la Iran, conform CNN. El nu a spus dacă liderii vor discuta despre reluarea negocierilor cu Teheranul pe tema acordului nuclear din 2015, din care fostul președinte Trump a retras unilateral Statele Unite în 2018. Teheranul declarase că se așteaptă să reia discuțiile cu puterile mondiale în noiembrie. 

De asemenea, se așteaptă ca Joe Biden să se întâlnească cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a spus că dorește să discute un acord cu Washingtonul cu privire la avioanele de luptă F-16, acord suspendat după achiziționarea de către Turcia a sistemelor de rachete rusești.

Citește și: Boris Johnson, înainte de G20 și COP26: Civilizația se poate prăbuși precum Imperiul Roman dacă nu acționăm împotriva crizei climatice

Editor : Marco Badea

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă