Klaus Iohannis, mesaj către ambasadorii români: Continuați să aduceţi în țară lecțiile învățate pozitive, benefice modernizării României

1 lună in urmă 22

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut marți, 7 septembrie 2021, la Palatul Cotroceni, un discurs cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomației Române şi le-a transmis ambasadorilor şi şefilor de misiune să continue să fie interfaţa României şi să semnaleze şi să aducă în ţară lecţiile învăţate pozitive, benefice modernizării României.

Suntem în continuare afectați de pandemia de COVID-19 și dumneavoastră, diplomații români, cunoașteți foarte bine cât de multe probleme au fost generate de efectele acestui virus. Cetățenii noștri au avut nevoie de sprijinul instituțiilor statului, iar dumneavoastră ați făcut eforturi importante pentru a-i ajuta să treacă mai ușor prin această perioadă complicată.

Apreciez în mod deosebit că v-ați implicat cu rezultate foarte bune în această „bătălie”, în beneficiul direct al cetățenilor români.

Doamnelor și domnilor,

Noua Strategie Națională de Apărare a Țării, adoptată anul trecut, ia deja în considerare noile tendințe cu care ne confruntăm în context pandemic, cu impact major asupra securității și relațiilor internaționale.

Pe acest fond, apreciez faptul că la nivelul diplomației române se derulează un exercițiu permanent de reflecție strategică și mai ales faptul că în acest an reuniunea diplomației are în centrul său o dezbatere privind conceptul de reziliență, atât internă, la nivel statal, cât și la nivel extern, având ca punct de plecare perspectiva impactului pandemiei asupra relațiilor internaționale.

Diplomația joacă un rol de prim rang în eforturile la nivel național și european de a răspunde noului context internațional și de a ne putea adapta continuu și vizionar provocărilor cu care ne confruntăm.

Trebuie să participăm concret, solid, la acțiunea comună, în Uniunea Europeană, în NATO și cu partenerii cu care împărtășim aceleași valori și același mod de abordare, pentru a apăra interesele strategice care ne unesc și pentru a scădea dependența de partenerii cu conduită și obiective contrare acestora.

De aceea, diplomația română trebuie să rămână angajată, mai ales în procesele de reflecție în curs din cadrul NATO și al Uniunii Europene, în ceea ce privește conceptul cuprinzător al rezilienței, pentru identificarea răspunsurilor celor mai potrivite și mai eficace la noile provocări și schimbări.

Pentru România, rămâne esențial ceea ce numeam, la o întâlnire a noastră anterioară, „triunghiul de aur” al politicii externe a României: creșterea rolului nostru în Uniunea Europeană și în NATO, respectiv dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Concomitent, în plan intern, avem nevoie de o strânsă cooperare interinstituțională, dublată de cooperarea dintre autorități și societate, pentru a întări România în fața riscurilor și a provocărilor actuale, dar și viitoare.

Reziliența noastră, ca stat și societate, trebuie consolidată și printr-o ancorare mai profundă a tuturor cetățenilor noștri în valorile fundamentale democratice, europene și euroatlantice.

Și pe această dimensiune de acțiune diplomația română are un rol de jucat: trebuie să continuați să fiți interfața noastră, care semnalează și aduce în țară lecțiile învățate pozitive, benefice modernizării României.

România trebuie să se adapteze la evoluţii fără precedent

Doamnelor și domnilor,

Dacă ne raportăm la unul dintre reperele principale ale politicii noastre externe - apartenența la Uniunea Europeană, trebuie să conștientizăm că ne aflăm într-un context în care primează preocuparea pentru cum construim Europa de mâine. De aceea, dezbaterile care au loc la nivelul Uniunii vizează domenii diverse, precum schimbările climatice și digitalizarea.

Acestea reflectă nevoia de adaptare a Uniunii și a statelor membre la evoluții fără precedent, precum și necesitatea unei „regândiri”, aș spune, a priorităților de acțiune pe termen mediu și lung prin filtrul noii realități.

Aceasta înseamnă, în esență, construcția rezilienței Uniunii. Asistăm, așadar, la un moment de cotitură pentru perspectivele Uniunii, pentru locul său în plan global și, implicit, pentru rolul pe care statele membre și-l pot asuma în baza intereselor comune.

De aceea, este potrivit și necesar ca România să contribuie mai mult la acest proces.

Pe acest fundal are loc și dezbaterea asupra viitorului Europei – un instrument concret pentru a identifica „lecțiile învățate” din pandemie și pentru a îmbunătăți performanța noastră, ca Uniune și ca state membre, pentru a ne crește capacitatea de reacție și adaptare în fața unor provocări viitoare, similare sau de alt tip.

România s-a implicat activ la nivel european în demersurile comune din toată această perioadă dificilă.

Am susținut necesitatea funcționării fără obstacole a Pieței Interne și am impulsionat măsurile care au vizat asigurarea coridoarelor verzi pentru tranzit. Am fost primul stat care a găzduit rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene - rescEU stockpiling.

În planul relațiilor externe, România și-a ajutat partenerii – din Uniune, din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina – cu echipamente medicale, cu echipe de medici și cu donații de vaccinuri. Aceste exemple întăresc argumentul că numai prin unitate și solidaritate pot fi depășite situațiile de criză și găsite cele mai bune soluții. Este un argument pe care vă îndemn să îl reiterați constant în dialogul dumneavoastră diplomatic.

De asemenea, Uniunea Europeană a dovedit că are capacitatea de a adopta un Plan economic de relansare pentru gestionarea efectelor pandemiei.

Uniunea a dovedit, totodată, că poate implementa un sistem comun de achiziții, pentru a asigura accesul tuturor cetățenilor săi la vaccinuri.

Această pandemie nu va fi însă ultima provocare pentru Bruxelles și statele membre. De aceea, trebuie să ne pregătim mai bine pentru viitor, să creștem capacitatea de anticipare şi să perfecționăm mecanismele europene de gestionare a crizelor, pentru situații viitoare.

Avem nevoie, spre exemplu, de o Uniune a Sănătății, precum și de creșterea productivității și a capacitaților industriei de profil. Digitalizarea este una dintre tendințele transformatoare accelerate pe fondul pandemiei, alături de necesitatea de a regândi dimensiunea de tranziție către un viitor durabil și verde.

Această transformare este necesară nu doar ca adaptare la criză, ci și ca demers de susținere a rezilienței Uniunii Europene și a statelor membre, ceea ce presupune un efort comun, în care rolul fiecărei țări, inclusiv al României, este esențial.

Pe toate marile „dosare europene”, diplomația română trebuie să își crească capacitatea de a anticipa tendințe, de a identifica elementele strategice care vin în sprijinul promovării intereselor naționale. Vă încurajez să veniți cu inițiative pe care țara noastră le-ar putea implementa sau la care s-ar putea asocia, precum și de a pune în ecuație diverse alianțe și parteneriate în acest sens.

Vă rog să continuați demersurile de a urmări realizarea obiectivelor noastre la nivel european, de exemplu aderarea la spațiul Schengen.

Klaus Iohannis, despre rolul României în cadrul NATO

Doamnelor și domnilor,

România a continuat, prin acțiunea sa externă, angajamentul profund pentru consolidarea relației transatlantice.

Viitorul parteneriatului transatlantic este esențial pentru reziliența comunității internaționale a democrațiilor. Speranța și dinamismul proiectate de Administrația Biden în relația transatlantică nu trebuie irosite.

La nivel bilateral, relația dintre România și Statele Unite ale Americii se bazează pe un Parteneriat Strategic solid și profund, pe încredere și predictibilitate, pe apartenența comună la valorile democrației, statului de drept și drepturilor omului.

Anul acesta marcăm câteva momente speciale în relația noastră.

Se împlinesc, peste câteva zile, 10 ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite.

De asemenea, aniversăm 10 ani de la semnarea Acordului româno-american privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Discuțiile pe care le-am avut în iunie cu Președintele Biden, în marja Summitului NATO, au reprezentat un prilej foarte bun de reconfirmare a solidității Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite. Totodată, țin să menționez participarea, în premieră, a unui Președinte al Statelor Unite ale Americii la Summitul Formatului București 9, pe care l-am găzduit aici, în această sală, în luna mai.

Mesajul Președintelui Joe Biden, atât în cadrul B9, cât și la Summitul NATO, a fost foarte încurajator pentru Aliații de pe Flancul Estic, inclusiv pentru România.

Președintele Biden a transmis că relația transatlantică nu se rezumă doar la legătura dintre cele două maluri ale Atlanticului, ci se întinde peste Europa, până la Marea Baltică și Marea Neagră, iar parteneriatul dintre Statele Unite ale Americii și Europa reprezintă piatra de temelie a relațiilor internaționale. Așadar, rămân ferm convins că legătura transatlantică are o importanță vitală pentru noi.

NATO a avut și are un rol însemnat în gestionarea efectelor pandemiei, dar și a celorlalte riscuri, și a celorlalte amenințări și a provocărilor de securitate.

În urma Summitului aliat desfășurat la Bruxelles, pe 14 iunie, putem spune că România își consolidează decisiv rolul de actor care participă activ la asigurarea securității euroatlantice, de contribuitor semnificativ la implementarea obiectivelor Alianței.

Pachetul de decizii adoptat în iunie va întări cu certitudine rolul politic și militar al NATO în următorii ani.

În acest context, pentru România au o importanță deosebită deciziile privind continuarea consolidării posturii de descurajare și apărare, dezvoltarea capacității de răspuns în situații de criză și a relațiilor cu partenerii.

De asemenea, în strânsă legătură cu procesul de reflecție NATO 2030, aflat deja în curs, este important pentru noi toți procesul de conturare a noului Concept Strategic al Alianței.

Vă rog să vă implicați cu toată energia și viziunea în negocierea acestuia.

În acest demers complex de negociere trebuie susținute o serie de priorități, precum întărirea posturii NATO, în mod coerent, pe tot Flancul Estic și consolidarea atenției strategice sporite pentru zona Mării Negre, susținerea partenerilor din Vecinătatea Estică și dezvoltarea capacității lor de a răspunde adecvat oricăror potențiale crize.

România continuă, totodată, să mențină ferm angajamentul privind alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, necesar înzestrării și modernizării forțelor noastre armate.

Summitul NATO din 14 iunie a salutat și a apreciat contribuțiile României, cum este cazul inițiativei de a crea la București Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență. Centrul este o contribuție esențială la consolidarea rezilienței NATO, a Uniunii Europene, a statelor membre și a partenerilor noștri din vecinătate, și nu numai. Felicit MAE pentru efortul depus pentru operaționalizarea sa!

Klaus Iohannis, felicitări pentru realizările diplomaţiei române

Doamnelor și domnilor,

Pentru că vorbim despre domeniul securității și despre realizări ale diplomației române, vreau să vă felicit și pentru o altă realizare deosebită a dumneavoastră.

Mă refer la efortul diplomatic de excepție, din decembrie 2020, de a obține, prin demersuri complexe, găzduirea la București a Centrului Uniunii Europene de competențe în materie de securitate cibernetică – primul organism al Uniunii al cărui sediu este obținut de țara noastră.

Vreau să apreciez, totodată, și creșterea de profil și relevanță proiectate de România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, în ce privește Trilaterala pe teme de securitate cu Polonia și Turcia.

Reuniunea desfășurată în aprilie, la București, la care au participat, pentru prima dată, Georgia și Ucraina, a fost organizată într-un moment extrem de oportun în contextul de securitate dificil creat de Rusia la Marea Neagră.

În ceea ce privește cooperarea regională, Summitul din iulie, de la Sofia, a consemnat avansul Inițiativei celor Trei Mări prin continuarea implementării direcțiilor strategice stabilite la Summitul din 2018, de la București.

Summitul din acest an a fost relevant și pentru că a prilejuit sublinierea importanței strategice pentru România a proiectelor Rail2Sea și Via Carpathia. Este fundamental să continuați să susțineți aceste proiecte, inclusiv finanțarea lor, pentru că sunt esențiale pentru dezvoltarea noastră și pentru mobilitatea militară pe Flancul Estic.

Semnificativă este contribuția țării noastre și la consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli, prin rolul nostru în Comunitatea Democrațiilor, inclusiv prin prelungirea Președinției României la acest for până în 2022, și, mai nou, în cadrul Alianței pentru Multilateralism, cu privire la care am aprobat anul trecut alăturarea României.

Acțiunile noastre de politică externă au urmărit și consolidarea celorlalte parteneriate și relații strategice sau cu caracter strategic ale României, precum și cu alte state de care ne apropie valori și interese fundamentale.

Pe această bază, aprofundarea relațiilor și a parteneriatelor strategice cu state precum Germania, Franța, Spania, Italia rămâne o preocupare constantă.

De asemenea, Polonia rămâne un partener apropiat al României, cu care cooperăm strâns în plan securitar și regional, și continuăm să dezvoltăm relația cu Turcia.

Totodată, este important să menținem o relație consolidată de cooperare cu Regatul Unit – și lucrăm la actualizarea Parteneriatului nostru Strategic. Împărtășim valori și multe obiective comune, în domenii de acțiune precum combaterea schimbărilor climatice, a terorismului sau cooperarea intensificată de securitate la Marea Neagră.

Nu în ultimul rând, vom continua să susținem prosperitatea și securitatea statelor din Balcanii de Vest, inclusiv prin politica de extindere a Uniunii.

În afara spațiului european, acordăm atenția necesară relațiilor cu parteneri de tip strategic de prim rang, ca Israel, Japonia, Republica Coreea și Canada.

Referitor la relația tradițională cu China, căutăm soluții compatibile cu interesele naționale la nivel securitar și în plan economic.

Avem, în mod evident, în vedere sincronizarea cu abordarea strategică a Uniunii şi raportarea faţă de dinamica relațiilor partenerilor transatlantici cu acest actor global deosebit de important.

În ceea ce privește evoluțiile recente din Afganistan, împreună cu partenerii noștri ne vom implica activ în limitarea cât mai mult a efectelor în plan securitar. Folosesc acest prilej pentru a reitera aprecierea față de activitatea Celulei de criză interinstituționale coordonate de MAE, care a reușit să repatrieze 49 de cetățeni români, 7 cetățeni ai unor state aliate și să evacueze 156 de cetățeni afgani.

În ce privește Rusia, poziția noastră rămâne neschimbată: o relație normală depinde de revenirea la un comportament predictibil, bazat pe respectarea dreptului internațional.

Continuă blocajele în soluționarea conflictelor prelungite, în timp ce militarizarea Crimeii și a Mării Negre rămâne îngrijorătoare.

Este salutară în acest context acțiunea tot mai pronunțată a diplomației române la nivel regional pe dosarul conflictelor înghețate, prin eforturile de a oferi acestei teme vizibilitate și greutate sporite la nivel european.

Mă refer la demersuri coordonate cu alte state cu valori și obiective comune, inclusiv la acțiuni de impact, cum ar fi turneul comun în Caucazul de Sud al șefilor diplomațiilor din România, Austria și Lituania, în coordonare cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene.

Vorbind despre vecinătate, ne-am exprimat preocuparea puternică față de evoluția evenimentelor din Belarus și participăm activ la eforturile Uniunii Europene în acest dosar.

România sprijină, în continuare, obiectivul unui parcurs european ireversibil al Republicii Moldova, în special după alegerea în funcția de Președinte a doamnei Maia Sandu și alegerile parlamentare istorice din 11 iulie, câștigate de forțele pro-reformă și pro-europene.

Ne menținem sprijinul consistent pentru cetățenii acestei țări, așa cum am dovedit-o prin fapte – am promis în decembrie, la vizita mea la Chișinău, un pachet substanțial de sprijin, care a fost îndeplinit și chiar depășit prin livrările a peste 500 de mii de doze de vaccinuri.

Am discutat aprofundat cu doamna Președinte Sandu și pe 27 august despre angajamentul ferm și concret al României pentru prioritățile de reformă ale noului guvern.

Acest sprijin, acordat în baza Parteneriatului Strategic bilateral pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, va crește exponențial, pentru a duce la apropierea de valorile democratice și europene, prin reforme autentice, în beneficiul tuturor cetățenilor Republicii Moldova.

Acest moment de foarte bun augur trebuie însoțit de un efort tot mai serios și aprofundat de reformă și transformare instituțională, care să crească astfel reziliența Republicii Moldova.

În același timp, rămân solide principiile de bază ale politicii noastre externe în raport cu vecinii direcți sau în relație cu zone mai îndepărtate, dar de interes actual pentru România, unde avem țări prietene: Orientul Mijlociu, Indo-Pacific, continentul african, America Latină și Caraibi.

Vom continua să pledăm pentru soluționarea pașnică a tuturor diferendelor, pentru respectarea dreptului internațional și a drepturilor omului, pentru promovarea democrației și pentru consolidarea eficientă a multilateralismului, în primul rând în cadrul ONU.

Înainte de a încheia, vreau să fac câteva referiri și la situația politică internă. În România, se respectă valorile democratice, Constituția țării și, chiar dacă avem acum o criză guvernamentală, nu ne abatem de la parcursul nostru european și euroatlantic. Vom găsi o soluție bună și pentru această criză. Acesta este mesajul pe care vă rog ca fiecare dintre dumneavoastră să-l transmiteți în statele în care reprezentați țara noastră.

România continuă să fie o țară stabilă, care nu deraiază de la valorile și angajamentele asumate! Vă garantez că vom găsi cele mai potrivite soluții pentru actuala criză politică și guvernarea pentru România și pentru români va continua.

În final, vă urez mult succes și am deplină încredere în implicarea dumneavoastră profesionistă, pentru români și pentru România! Și, nu în ultimul rând, vă doresc multă sănătate și putere de muncă!

Descarcă aplicaţia Observator News din Google Play sau App Store şi fii la curent cu ştirile momentului din România şi din lume.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă