Jupiter și Saturn, portretul celor mai mari două planete din sistemul solar și sateliții lor super-interesanți

2 luni in urmă 32

Jupiter este cea mai mare planetă din sistemul nostru solar, poartă numele conducătorului zeilor romani și ziua durează doar 10 ore. Saturn poartă numele zeului roman al recoltei, este celebru pentru superbele sale inele alcătuite din gheață, piatră și praf și ambele planete au sateliți naturali ce merită explorați pentru că ar putea exista forme simple de viață. Cele două planete se vor vedea extrem de apropiate pe cerul nopții (precum un astru dublu), chiar dacă ele sunt despărțite în realitate de peste 650 milioane km.

JUPITER

Jupiter este cea mai mare planetă din sistemul solar, distanța medie față de Soare este de 778 milioane km temperatura medie la suprafață este -148 de grade, iar masa planetei este de 318 mai mare decât a Terrei.

Jupiter nu este niciodată mai aproape de 578 de milioane km de Terra și cele mai cunoscute sonde ce au ajuns la ea sunt Cassini și Juno.

Dacă un om ar ajunge pe Jupiter nu ar putea păși, fiindcă nu există sol, Jupiter fiind o gigantă gazoasă. Vântul suflă și cu peste 600 km/h, sunt și fulgere uriașe, dar și aurore spectaculoase. Jupiter are cel puțin 66 de sateliți naturali și, indiferent cu ce instrument este observată planeta, se pot vedea doar norii de deasupra ei.

Zilele sunt foarte scurte pe Jupiter, planeta se rotește atât de repede în jurul axei sale, încât o rotație completă durează numai 9,9 ore terestre și, tot din cauza vitezei de rotație, planeta nu este complet rotundă. Din cauza rotației rapide și a miezului solid, Jupiter generează cel mai puternic câmp magnetic din sistemul nostru solar.

Atmosfera jupiteriană este compusă în proporție de 90% din hidrogen și 10% din heliu și planeta s-a format acum aproximativ 4,5 miliarde de ani. Jupiter este celebră și pentru Marea Pată Roșie (Great Red Spot) care este o furtună uriașă ce a apărut acum 350 de ani și care este mai mare decât Pământul. Cum Jupiter nu are suprafață solidă, nu există nimic care să stea în calea furtunilor și să le încetinească, astfel că ele pot dura zeci de ani.

În fotografiile cu Jupiter se pot observa benzile colorate de nori: cei albi sunt formați din amoniac înghețat, iar straturile maro, portocalii și roșii sunt formate din hidrosulfit de amoniu.

Pe măsură ce Jupiter se rotește în jurul axei, norii sunt transformați în benzi și fâșii de curenții foarte rapizi. Benzile albe din jurul ecuatorului se învârt mai repede decât cele întunecate și la marginile unde acestea se întâlnesc, se ciocnesc violent.

Și Jupiter are inele, dar sunt prea subțiri și estompate pentru a fi văzute de pe Terra. Inelele sunt formate din roci ejectate de sateliții mai mici ai planetei.

Dintre cei 79 de sateliți naturali cunoscuți, patru sunt celebri, cei descoperiți de Galileo Galilei la 1610.

Io - este cel mai apropiat de Jupiter și este corpul ceresc cel mai activ geologic din sistemul solar. Sunt pe suprafața lui cel puțin câteva sute de vulcani activi ce aruncă jeturi de lavă zeci de km în atmosferă.

Callisto - are cele mai multe cratere din sistemul solar și probabil nu există apă în formă lichidă

Ganimede (ortografiat și Ganymede) - este cel mai mare satelit natural din sistemul solar, fiind mai mare decât Mercur și aproape la fel de mare ca planeta Marte. Este singurul satelit natural din sistemul solar ce posedă propriul câmp magnetic.

Europa - este o destinație interesantă și va fi explorată în viitor de sonde trimise de pe Terra. Europa are o suprafață înghețată ce acoperă un ocean interior din apă sărată ce ar putea avea o adâncime de 97 de km și ar putea găzdui forme de viață. Calota de gheață este însă de 26 km grosime, astfel că va fi greu de ajuns la acel ocean.

SATURN

Saturn este a doua cea mai mare planetă din sistemul solar, cu o masă de 95 de ori mai mare decât cea terestră. Temperatura medie la suprafață este -178 de grade, iar distanța față de Soare este de 1,4 miliarde km.

Un fapt extrem de simpatic despre Saturn: densitatea ei este mai mică decât a apei, astfel că dacă ar exista undeva o cadă uluitor de mare, Saturn ar pluti în ea.

Cele mai cunoscute misiuni care s-au apropiat de Saturn sunt Pioneer 11, Voyager 1 și 2, Cassini și Huygens. Ziua durează pe Saturn zece zile terestre, iar anul durează 30 de ani tereștri.

Din punct de vedere vizual, Saturn este probabil cea mai frumoasă planetă, datorită inelelor sale care reflectă 70% din lumina solară și uneori sunt mai strălucitoare decât planeta. Inelele s-au format acum 10-100 de milioane de ani, fie în urma spargerii unui satelit de gheață, fie din cauza unui asteroid capturat ce ar fi putut avea aproape 400 km în diametru. Alte teorii vorbesc despre impactul cauzat de o cometă ce a ajuns prea aproape și a fost dezintegrată de gravitația lui Saturn. În orice caz, inelele sunt mult mai tinere decât Saturn care s-a format acum 4,5 miliarde de ani.

Diametrele însumate ale inelelor totalizează aproximativ 400.000 km și sunt șapte inele principale, numerotate de astronomi de la A la G. Inelele sunt formate din multe miliarde de particule de gheață și piatră ”înfășurate” în praf, cele mai mici fiind cât un grăunte de nisip și cele mai mari sunt cât o casă.

Când Galileo s-a uitat prin telescopul său simplu, la 1610, aparatul nu era suficient de bun pentru a separa inelele planetei de restul discului, așa că savantul italian a conchis că descoperise ”o planetă cu trei corpuri”.

Și Saturn are o mulțime de sateliți, cel puțin 62, iar cei mai interesanți sunt Titan și Enceladus care ar fi ținte extrem de interesante de explorat fiindcă ar putea găzdui forme primare de viață.

Titan este al doilea cel mai mare satelit natural din sistemul solar (după Ganimede) și are o atmosferă substanțială foarte densă formată din nori portocalii, iar gravitația este foarte slabă. Titan ar putea găzdui forme de viață. Din cauza frigului extrem, pe Titan metanul se condensează sub forma unor picături care cad din nori precum ploaia, iar pe Titan există râuri și lacuri de metan, fiind singurul corp ceresc în afară de Terra unde știm sigur că se află lichide la suprafață, dar unele super-otrăvitoare.

Enceladus reflectă aproape în totalitate în spațiu lumina solară care ajunge la el. Suprafața acestui satelit este acoperită cu cristale fine de apă pură, răspândite de vulcanii cu apă activi ce aruncă trombe de apă cu viteze de până la 1.300 km/h. Se pare că sub crusta de gheață există și izvoare geotermale și de aceea această ”lună” a lui Saturn este interesantă fiindcă vorbim de o combinație între frig extrem, apă lichidă și apă foarte fierbinte. Enceladus poartă numele unui uriaș din mitologia greacă și, fiindcă reflectă atât de mult lumina solară, temperatura medie la suprafață este de -201 grade C.

Câteva surse pentru a afla ce poți vedea pe cer

Obsevatorul Astronomic Vasile Urseanu publică un calendar al cerului pe fiecare lună. În detaliu puteți consulta calendarul pe luna decembrie și aici puteți citi despre conjuncție.

Pe aplicația de PC Stellarium puteți vedea harta cerului în timp pentru orice loc din lume

Aplicația Sky Map de la Google vă ajută să aflați la ce vă uitați pe cer îndreptând telefonul spre diferite planete, stele sau constelații.

Pe mobil puteți afla ce puteți vedea pe cer în fiecare seară și între ce intervale puteți observa Luna sau planete prin aplicații precum Nightshift

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă