Judecătorii Curții Militare de Apel București au reclamat la CSM intenția serviciului de contrainformații militare de a le face un control în computere după ce l-au arestat pe fostul număr 2 din serviciu pentru delapidarea fondurilor de război / MApN: Nu s-a solicitat acces la documente neclasificate

1 săptămână in urmă 40

Trei din cei patru judecători militari ai Curții Militare de Apel București au reclamat președintelui CSM intenția Direcției contrainformații și securitate militară din cadrul Direcției Generale de Informații a Armatei (DGIA) din MAPN de a efectua un control în computerele lor de la instanță. Aceasta după ce judecătorii l-au arestat pe fostul locțiitor al comandantului DGIA, generalul (r) Iulian Cristian Gherghe, pentru delapidarea fondurilor de război, potrivit unui răspuns al CSM la solicitarea G4Media.ro.

Magistrații militari au reclamat o posibilă afectare a independenței și imparțialității instanței din partea serviciului de contrainformații militare.

Președintele CSM Bogdan Mateescu a sesizat Inspecția Judiciară pentru a face verificări și pentru a stabili dacă independența și imparțialitatea judecătorilor militari au fost afectate de către serviciul secret al Armatei.

Foto: răspunsul CSM la solicitarea G4media.ro

Există o sesizare a președintelui CSM din partea a 3 judecători din cadrul Curții Militare de Apel București prin care am solicitat să se facă verificări cu privire la unele acțiuni de natură să pună în pericol independența și imparțialitatea magistraților CMAB.

Această solicitare vine pe fondul unui control din partea unui serviciu de informații românesc la CMAB sub aspectul gestionării documentelor clasificate.

Niciunul dintre magistrați nu critică principial posibilitatea efectuării unui astfel de control, având în vedere și poziția exprimată de CSM cu privire la acest aspect, semnele de întrebare ridicându-se abia în momentul în care s-a pus problema verificării computerelor judecătorilor și grefierilor, computere ce nu conțin sau cu care nu se operează informații clasificate.

În aceste caculatoare se află hotărâri judecătorești, unele dintre el date în Cameră de Consiliu de catre judecătorul de drepturi și liberăți, inclusiv cu privire la persoane care au avut calitatea de funcționari în cadrul unui serviciu de informații militare”, a declarat pentru G4media.ro judecătorul militar George Matei, purtătorul de cuvânt al Curții Militare de Apel București.

Cei trei magistrați militari care au reclamat serviciul de contrainformații militare la CSM sunt colonelul Constantin Ciuculescu, lt. col. Constantin-Luchian Constantinescu (șeful structurii militare a CMAB) și lt. col. George Dorel Matei, purtătorul de cuvânt al instanței militare și, totodată, judecătorul de drepturi și libertăți care, săptămâna trecută, l-a arestat pe fostul adjunct al DGIA pentru delapidare.

În plus, șeful CSM a sesizat Inspecția Judiciară pentru a face verificări și cu privire la cei 3 magistrați militari care au sesizat CSM în legătură cu posibilitatea ca aceștia să fi săvărșit o abatere disciplinară în momentul în care nu au respectat ordinul verbal al președintelui Curții Militare de Apel București, generalul de brigadă Victor Chițu, de a le permite celor de la Contrainformații militare să le controleze computerele.

Biroul de presă al MAPN a precizat la solicitarea G4media.ro că este vorba de un control anual, anunțat din timp, și nu au fost accesate computerele judecătorilor militari.

În perioada 29 martie – 2 aprilie 2021, în baza Planului unic de control în domeniile protecției informațiilor clasificate în MApN, pentru anul 2021, înregistrat cu numărul J-015 din 06.10.2020, structura specializată a MApN a executat un control de fond pe linia protecției informațiilor clasificate la Unitatea militară (U.M.) 02949 București, activitate comunicată unității, în prealabil, cu adresa nr. Re-J-S-1562 din 10.11.2020.

Pe timpul activității a fost verificat modul de gestionare a informațiilor clasificate aflate în evidența U.M. 02949 București (CMAB – n.r.) și a fost auditat modul de implementare a politicilor de securitate pe sistemul informatic şi de comunicaţii independent clasificat al unității, fără a fi accesate rețelele informatice constituite la nivelul unității militare.

Pe timpul activității nu s-a solicitat acces la documente neclasificate, iar echipa de control s-a relaționat strict cu personalul structurii de securitate și responsabilul cu evidența documentelor clasificate, fiind permanent însoțită de un reprezentat legal al unității.

Activitatea s-a desfășurat cu respectarea strictă a prevederilor Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Normelor privind protecția informațiilor clasificate în Ministerul Apărării Naționale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.9/2013, fără a aduce atingere independenței actului de justiție și, implicit, activității specifice desfășurate la nivelul U.M. 02949 București”, a arătat MAPN.

Vezi răspunsul MAPN în integralitate aici

Saptămâna trecută, judecătorul militar din cadrul CMAB, George Dorel Matei, l-a arestat pengru delapidare pe generalul (r) Iulian Cristian Gherghe, fost locțiitor al șefului Direcției Generale de Informații a Armatei (DGIA). Generalul Gherge ar fi recunoscut că a delapidat peste 179.000 de dolari din fondul de război al serviciului secret al Armatei, bani cu care și-a cumpărat un teren la Corbeanca și și-a făcut o casă.

Decizia judecătorului militar de la Curtea Militară de Apel București a fost confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În motivare, judecătorul militar a atras atenția asupra vulnerabilităților evidente ale serviciului secret al Armatei, membru în comunitatea NATO de informații.

Judecătorul a explicat cum a reușit locțiitorul șefului DGIA să retragă banii din fondul de război cu ștampila pentru felicitări a comandantului DGIA, generalul Marian Hapău.

Generalul Gherghe ar fi falsificat declarația de plată externă ”aplicând fără drept pe acest înscris ștampila unității și contrafăcând semnătura comandantului gl. Hapău Marian, prin aplicarea unei ștampile cu semnătura acestei persoane”, potrivit motivării judecătorului.

Pe 22 martie 2021, Direcția Generală de Informații a Armatei a informat Parchetul militar că ”ștampila ce purta semnătura directorului general Marian Hapău fusese confecționată cu știința acestuia, dar nu a fost confecționată pentru utilizare pe documente, ci numai pentru a fi aplicată pe felicitări, fiind o semnătură diferită de cea oficială”.

Judecătorul militar a fost extrem de mirat de existența acestei a două ștampile cu semnăturra șefului DGIA. ”Aceste mențiuni indică instanței deosebite semne de întrebare fiind neclar temeiul pentru care directorul general al DGIA, gl. Hapău Marian, a încuviințat, sau cel puțin a tolerat, existența unei ștampile cu semnătura sa, care nici măcar nu se afla în permanență în posesia sa, aceasta fiind utilizată și de către col. Teodosia Vasile, după cum există în speță.

Această persoană, gl. Marian Hapău, a arătat prin adresa înaintată procurorului că este vorba de o semnătură diferită față de cea oficială, fiind folosită pentru felicitări, or, din analiza comparativă a semnăturii directorului general de pe adresa de înaintare către procuror și analiza semnăturii de pe ștampila folosită de inculpat la bancă și despre care directorul afirma că era folosită doar pentru felicitări, nu rezultă deloc diferențe majore, cele două semnături fiind în bună măsură identice, diferențele dintre acestea fiind aproape insesizabile pentru un observator rezonabil”, se arată în decizia de arestare a generalului Gherghe.

Toate aceste elemente nu vin să diminueze periculozitatea socială a inculpatului așa cum se prefigurează din probele administrate până în prezent, dar creează convingerea Curții că faptele sale au fost indirect încurajate de erori evidente de securitate în cadrul instituției unde funcționa, inculpatul mărginindu-se să speculeze aceste breșe”, se arată în motivarea instanței.

Remarcabil că din data de 27 noiembrie 2018 până în prezent nimeni nu a știut de sustragerea acestei sume de bani din conturile speciale ale DGIA destinate utilizării pe timp de criză sau război, iar timp de un an de zile inculpatul a ținut banii, luați fraudulos din bancă, chiar în seiful din biroul personal.

Nimeni nu a fost interesat de modul în care inculpatul, locțiitor al directorului general al DGIA, și-a achiziționat un teren și a început să edifice un imobil în localitatea Corbeanca.

Nu a existat niciun control financiar-contabil, nici măcar unul de rutină, în doi ani de zile, nimeni nefiind interesat de soarta conturilor DGIA destinate situațiilor de criză sau război”, se arată în decizia de arestare.

Judecătorul militar a arătat că doar hazardul și prețurile dezvoltatorilor imobiliari din Corbeanca au făcut ca generalul Gherghe să nu delapideze tot fondul de război al serviciului secret al Armatei: peste 1.267.000 de dolari. (Foto: Unsplash)

Citește și:

Judecătorul militar despre cazul locțiitorului șefului serviciului secret al Armatei acuzat că a delapidat fondul de război cu ștampila comandantului pentru felicitări: ”Faptele sale au fost indirect încurajate de erori evidente de securitate în cadrul instituției”

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR. 

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă