Ion Cristoiu: Cel mai mare Breaking News din Istorie. Lumea era pe marginea pr─âpastiei

1 săptămână in urmă 12

ion-cristoiu-editorialion-cristoiu-editorial
  • Ion Cristoiu: ├Änceperea negocierilor de la Geneva dintre Rusia ┼či America m─â ├«mpinge s─â reiau ce-am citit p├«n─â acum despre Criza rachetelor din octombrie 1962. Lectura c─âr┼úilor, studiilor ┼či eseurilor despre cele 13 zile din octombrie 1962 te face s─â-i invidiezi pe ziari┼čtii de la vremea respectiv─â, mai ales pe cei de la televiziuni.
  • Ion Cristoiu: Vor fi fost ├«n destinul umanit─â┼úii evenimente, procese ├«n care Istoria a f─âcut nu proz─â, ci gazet─ârie ┼či nu orice fel de gazet─ârie, ci una de senza┼úie, aduc─âtoare de rating sau tiraj. Nici unul nu poate concura Criza rachetelor din Cuba.
  • Ion Cristoiu: Dintre toate Breaking News-urile acestor zile, cel mai mare r─âm├«ne Mesajul adresat na┼úiunii de John Kennedy ├«n seara zilei de luni, 22 octombrie 1962, ora 19 (ora Washingtonului). Mesajul e transmis ├«n direct de toate televiziunile ┼či radiourile americane.

├Änceperea negocierilor de la Geneva dintre Rusia ┼či America m─â ├«mpinge s─â reiau ce-am citit p├«n─â acum despre Criza rachetelor din octombrie 1962.

┬áLectura c─âr┼úilor, studiilor ┼či eseurilor despre cele 13 zile din octombrie 1962 te face s─â-i invidiezi pe ziari┼čtii de la vremea respectiv─â, mai ales pe cei de la televiziuni. Rar s-a ├«nt├«mplat ├«n Istoria omenirii s─â se petreac─â un eveniment, pe parcursul a dou─â s─âpt─âm├«ni, ├«n care multe momente p─âreau a fi destinate Breaking Newsurilor.┬áGame of Thrones, celebrul serial fantasy, a impus ├«ntre profesiile de faim─â ale lumii pe cea de film maker. De┼či dic┼úionarele ├«l consider─â un alt fel de a spune unui director de film, film maker e cel care g├«nde┼čte intriga astfel ├«nc├«t filmul s─â te ┼úin─â cu sufletul la gur─â. Perioada dintre 15 octombrie ┼či 28 octombrie 1962 pare scris─â fie de un film maker de mare succes, fie de un reporter de Breaking Newsuri:

Tensiuni uria┼če care ┼úin planeta cu sufletul la gur─â, r─âsturn─âri de situa┼úii incredibile, jocuri de culise, atmosfer─â din vecin─âtatea Apocalipsei, decizii luate de pre┼čedintele american ├«ndoit c─â ar fi cele mai bune, presiunea enorm─â a consilierilor, a presei, a opiniei publice, punerea Occidentului pe picior de r─âzboi, dar mai ales acea nelini┼čtitoare ├«ntrebare, pe care ┼či-o pune Conduc─âtorul ├«n situa┼úii limit─â:

Cum va reac┼úiona cel─âlalt ┼či dac─â va reac┼úiona a┼ča cum nu m─â a┼čtept, cum s─â reac┼úionez, la r├«ndul meu?

Vor fi fost ├«n destinul umanit─â┼úii evenimente, procese ├«n care Istoria a f─âcut nu proz─â, ci gazet─ârie ┼či nu orice fel de gazet─ârie, ci una de senza┼úie, aduc─âtoare de rating sau tiraj. Nici unul nu poate concura Criza rachetelor din Cuba. Asta deoarece Criza se petrece ├«n condi┼úiile poreclite de MacLuhan ca fiind ale satului planetar.

Nu un trib, nu un Imperiu, nu o singur─â ┼úar─â, urm─âre┼čte cu sufletul la gur─â ce se ├«nt├«mpl─â, ci ├«ntreaga planet─â, conectat─â la Criz─â prin intermediul mass media.

┬áDintre toate Breaking News-urile acestor zile, cel mai mare r─âm├«ne Mesajul adresat na┼úiunii de John Kennedy ├«n seara zilei de luni, 22 octombrie 1962, ora 19 (ora Washingtonului). Mesajul e transmis ├«n direct de toate televiziunile ┼či radiourile americane. Televiziunile ┼či radiourile din Occident, din lumea zis─â liber─â, agen┼úiile de pres─â, redac┼úiile de ziare s├«nt conectate la acest eveniment. Discursul lui Kennedy poate fi considerat, ├«n orice moment, un Breaking News, unul dintre cele mai mari Breaking Newsuri din Istorie. Poate doar Trecerea Rubiconului l-a fi putut concura, dac─â ├«nainte de Hristos ar fi fost televiziunea. V─â imagina┼úi cum ┼či-ar fi ├«ntrerupt┬áCNN,┬áFox News, France 24emisiunile de ┼čtiri pentru a anun┼úa prin viu grai ┼či prin burtier─â Breaking News:

Cesar a trecut Rubiconul. Ce va face Senatul?

Breaking News e o ┼čtire sau o interven┼úie nea┼čteptat─â, care ├«ntrerupe firul vie┼úii normale, de regul─â t├«r─âtor, cu anun┼úarea unui eveniment nea┼čteptat, neprev─âzut, menit s─â socheze, s─â bulverseze, s─â-i scoat─â pe oameni din rutina vie┼úii lor de fiecare zi ┼či s─â-i arunce ├«n descump─ânire. Judecat astfel, Breaking News-ul ar trebui s─â fie rar, destul de rar, la televiziunile noastre de ┼čtiri, care fac risip─â prosteasc─â de Breaking News -uri, declar├«nd Breaking News ┼či faptul c─â un motan e ├«n c─âlduri, pentru c─â nu s-a castrat.

Mesajul adresat naţiunii de către Kennedy e cel mai mare Breaking News din Istorie, pentru că:

a. A beneficiat de for┼úa de comunicare a transmiterii ├«n direct la Radio ┼či Tv.

b. Informa┼úii privind instalarea de rachete ruse┼čti ├«n Cuba n-au transpirat ├«n presa american─â.

c. De┼či Comitetul Executiv al Consiliului de Securitate Na┼úional─â se ├«ntrune┼čte zilnic de la debutul Crizei, nimic despre activitatea sa nu transpir─â ├«n pres─â. John Kennedy le ceruse membrilor s─â p─âstreze secretul inclusiv fa┼ú─â de neveste.

d. De regul─â ├«naintea unui Mesaj de o asemenea importan┼ú─â, presa american─â reu┼če┼čte s─â pun─â m├«na dac─â nu pe text, atunci m─âcar pe ideile fundamentale din text. De data asta presa d─â doar ┼čtirea c─â pre┼čedintele va ┼úine un discurs important. John Kennedy, personal contactase directorii de jurnale pentru a-i anun┼úa de discurs ┼či pentru a-i ruga s─â nu dea altceva dec├«t ┼čtirea c─â-l va ┼úine.

Luni, 22 diminea┼úa, la 9 ┼či un sfert, la Chicago, unde pre┼čedintele se afl─â ├«n turneu electoral (urmau alegerile pentru Congres), Piere Salinger, purt─âtorul de cuv├«nt al Casei Albe, e ├«ntrerupt din expunerea sa ├«n fa┼úa presei, curioase s─â afle programul pre┼čedintelui din ziua respectiv─â, ┼či chemat ├«n apartamentul preziden┼úial. John Kennedy ├«i spune lui Salinger c─â se ├«ntoarce la Washington, deoarece e bolnav. S─â comunice asta presei. ┼×i pentru a fi mai conving─âtor, s─â citeasc─â presei buletinul medical, scris chiar de pre┼čedinte:

38,4 temperatur─â. Infec┼úie a c─âilor respiratorii superioare. Medicul personal a spus c─â trebuie s─â-┼či ├«ntrerup─â turneul din motive de boal─â.

Nu era bolnav.

Se întorcea ca să ţină Discursul.

├Änaintea discursului, for┼úele armate ale SUA s├«nt puse ├«n stare de alert─â. Toate unit─â┼úile strategice de rachete s├«nt pe picior de r─âzboi. O armat─â de 250000 de militari e preg─âtit─â s─â debarce ├«n Cuba. Ambasadorii americani sau trimi┼čii speciali ai Casei Albe iau leg─âtura cu principalii lideri din Vest. La De Gaulle e trimis fostul secretar de stat, David Achenson, cu un avion al Pentagonului. Ambasadorul american la Bonn, care e ├«n Georgia, pentru c─â maic─â-sa e bolnav─â, prime┼čte ordinul de a se ├«ntoarce urgent la Bonn pentru a-i ├«nm├«na cancelarului Adenauer un mesaj personal din partea lui Kennedy. La ora 18 ambasadorului sovietic la Moscova i se remite de c─âtre secretarul de stat Dean Rusk textul Mesajului.

┬áLa ora 19 (ora Washingtonului) John Kennedy ├«┼či ┼úine discursul, transmis ├«n direct de toate televiziunile ┼či radiourile din SUA.

┬áChiar textul ├«n sine are valoarea unui Breaking News planetar. John Kennedy ├«i informeaz─â pe americani c─â ru┼čii au instalat ├«n Cuba baze de lansare a rachetelor care se constituie ├«ntr-o amenin┼úare nuclear─â pentru ├«ntreaga emisfer─â occidental─â. Preciz├«nd ├«n direct c─â mai multe baze s├«nt dotate cu rachete balistice ├«n stare s─â transporte o ├«nc─ârc─âtur─â atomic─â la 2000 de kilometri distan┼ú─â, adic─â la Washington, la canalul Panama, ┼či ├«n general asupra ├«ntregului teritoriu american, discursul st├«rne┼čte panic─â. Dup─â ├«ncheierea lui, magazinele s├«nt luate cu asalt, oamenii ├«┼či fac provizii, guvernele occidentale fac estim─âri ├«n privin┼úa num─ârului de milioane de mor┼úi care ar fi victimele r─âzboiului nuclear.

Principala informaţie a mesajului e cea despre instituirea blocadei în jurul Cubei la 800 de mile de ţărm:

Orice vas cu destina┼úia Cuba, oricare i-ar fi pavilionul ┼či provenien┼úa va fi inspectat ┼či blocat s─â mearg─â mai departe dac─â transport─â arme ofensive.

Kennedy precizeaz─â c─â vasele care nu transport─â armament vor fi l─âsate s─â treac─â.

În multe texte despre Criză nu se face această precizare, absolut necesară pentru a înţelege situaţia din octombrie 1962. Nu e o blocadă totală a Cubei, ci o blocadă în privinţa navelor cu armament ofensiv.

A┼ča se explic─â de ce petrolierul sovietic Bucure┼čti, de┼či refuz─â s─â se supun─â inspec┼úiei, e l─âsat s─â treac─â la ordinul lui Kennedy, care invoc─â adev─ârul c─â un petrolier n-avea cum s─â duc─â armament nuclear.

Anun┼úul privind instituirea blocadei a creat a┼čteptarea isteric─â dintre luni ┼či miercuri diminea┼ú─â. A┼čteptarea a ce se va ├«nt├«mpla c├«nd navele ruse┼čti ├«n drum spre Cuba vor ajunge la ┼čirul de vase ┼či submarine americane care alc─âtuiau zidul dincolo de care nu se putea trece.

├Äntoarcerea din drum a navelor ruse┼čti e un alt Breaking News. Cum ├«ns─â veritabile s├«nt doar Breaking Newsurile catastrofice, informa┼úia despre cedarea ru┼čilor nu are for┼úa de impact mediatic a Mesajului.

NOT─é: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

The post Ion Cristoiu: Cel mai mare Breaking News din Istorie. Lumea era pe marginea pr─âpastiei appeared first on Aleph News.

Cite┼čte Articolul ├Äntreg pe Surs─â