Investigație EUObserver: Cine erau spionii ruși de la sediul NATO?

1 săptămână in urmă 22

În octombrie 2021, NATO a retras acreditarea a opt membri ai misiunii Rusiei la sediul Alianţei, care erau „ofiţeri de informaţii ruşi nedeclaraţi”. Identitățile cetățenilor ruși expulzați de NATO de la Bruxelles arată de ce Moscova a reacționat atat de dur în acest caz, dar și ce făceau agenții săi acolo. Printre cele opt persoane despre care Rusia a spus că sunt „diplomați” se numărau un locotenent-colonel cu legături la cel mai înalt nivel la Kremlin, un spion cu vechime în armata rusă și un specialist în Big Data. La momentul expulzării, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anunța că aceștia desfășurau „activități care nu sunt conforme cu acreditarea lor”. NATO nu i-a numit niciodată în mod public pe cetățenii ruși expulzați, ceea ce a înseamnat că aceștia au putut să meargă în liniște acasă și să fie mobilizați în alte misiuni sub acoperire diplomatică, remarcă o anchetă a publicației EUObserver.

În ciuda acestei dispute diplomatice, Rusia și-a închis ulterior ambasada la NATO. „În urma unor măsuri luate de NATO, condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite”, declara la acel moment ministrul afacerilor externe rus, Serghei Lavrov. De asemenea, Lavrov anunţa că „se pune capăt activităţii biroului de informaţii al NATO”. Acesta din urmă este definit de Alianţă ca având misiunea de „a îmbunătăţi cunoaşterea şi înţelegerea mutuale”.

Reacția Rusiei a fost văzută ca o încercare de a slăbi alianța occidentală, în vreme ce Rusia și NATO se pregătesc să poarte discuții despre amenințarea Rusiei cu un nou război împotriva Ucrainei în cursul acestei săptămâni. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a convocat o întâlnire specială a ambasadorilor alianței cu oficiali ruși în formatul Consiliului NATO-Rusia pentru data de 12 ianuarie, într-o nouă încercare de a dialoga pentru detensionarea crizei din Ucraina.

Jurnaliștii de la EUObserver susțin că conexiunile la nivel înalt ale unora dintre cei pe care Stoltenberg i-a expulzat au indicat că furia de la Kremlin ar fi putut avea o dimensiune personală.

De altfel, pregătirea celor opt cetățeni ruși arată importanța cartierului general al NATO ca țintă în ochii Rusiei. Totodată, CV-urile așa-zișilor diplomați ruși au scos la lumină genul de oameni pe care îi trimiteau serviciile de spionaj rusești în Belgia, ca să colecteze informații despre instituțiile occidentale (UE și NATO).

profimedia-0648258567 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferință de presă. Foto: Profimedia Images

Cine sunt spionii ruși expulzați de NATO din Bruxelles

În urma unei investigații comune a jurnaliștilor de la EUObserver și a Centrului Dossier, unui ONG din Londra, au fost descoperite numerele rușilor expulzați de NATO. Cei opt spioni ruși caracterizați de Moscova ca fiind „diplomați” se numesc:  

  • Serghei Cesnokov, 
  • Oleg Demekin, 
  • Vasili Epișkin, 
  • Dmitri Filipenok, 
  • Igor Kovalev, 
  • Nadejda Obukova,
  • Alexander Mușko, 
  • Stanislav Teleghin.

De altfel, Alexander Mușko este oficialul rus cu legături înalte la Kremlin. Acesta, care este de origine estonă, a absolvit facultatea de limbi străine și informații militare străine a Universității Militare din cadrul Ministerului Apărării (VUMO) de la Moscova, devenind locotenent-colonel și șef adjunct al departamentului VUMO.

La un moment dat, acesta s-a alăturat și serviciului de informații militare al Rusiei, cunoscut după acronimele GRU

Înainte de a veni la Bruxelles, Alexander Mușko a lucrat ca interpret personal pentru ministrul rus al apărării Serghei Șoigu, șeful forțelor armate ruse Valeri Gherasimov și fostul ministru rus al apărării, Anatoli Serdiukov. Pe toți cei trei i-a însoțit în misiunile politice și diplomatice în străine.

Mușko însuși a vorbit în 2015 la un post de televiziune din Rusia despre relația sa cu Serghei Șoigu. „În acest tip de muncă, înțelegerea reciprocă este cel mai important lucru. Este ușor să lucrezi cu Serghei. Eu stau mereu în stânga lui. De multe ori trebuie să traduci diverse afirmații și proverbe. Sunt întotdeauna pregătit pentru asta, deși, desigur, nu toate afirmațiile rusești sunt ușor de tradus în engleză”, a declarat Alexander Mușko. 

Investigația jurnalistică publicată de jurnaliștii EUObserver evidențiază faptul că expulzarea a avut un caracter personal destul de amplificat. Soția lui Mușko, Nina, a părăsit Belgia împreună cu soțul ei în momentul în care NATO a decis s-l trimită înapoi la Moscova.

Și, deși nu lucra oficial ca diplomat la Bruxelles și nu a fost oficial expulzată, profilul său a stârnit, de asemenea, motive de îngrijorare în ceea ce privește spionajul rusesc desfășurat la Bruxelles.

Nina Mușko a absolvit VUMO, a obținut gradul militar de căpitan și a lucrat ca interpret pentru ofițerii militari care aveau legături cu Indonezia, Malaezia și Venezuela, țări către care Rusia exportă arme.

„În Rusia, spre deosebire de serviciile occidentale, spionajul tinde să se desfășoare în familie”, a transmis un ofițer de contrainformații al unei țări NATO.

Investigația mai arată că Dmitri Filipenok, despre care NATO a spus că desfășura activități care nu erau conforme cu statutul de diplomat, ar fi fost trimis la Bruxelles pentru a-i spiona pe oamenii Rusiei de acolo.

Rusia are aproximativ 200 de diplomați și oficiali consulari la diferite misiuni la Bruxelles și în al doilea oraș ca mărime al Belgiei, Anvers.

Oficial, Filipenok a fost prim-secretar la ambasada Rusiei pe lângă NATO, conform profilul său pe Linkedin.com. Dar, în realitate, era probabil trimis în Belgia ca să observe trădătorii din interior, adică oficialii ruși mobilizați în misiunile diplomatice.

Munca de teren a spionilor ruși

Filipenok, care obișnuia să locuiască în Sankt Petersburg, a fost, conform înregistrărilor telefonice rusești examinate de Centrului Dossier din Londra, membru al unității 55297 a serviciului intern de spionaj al Rusiei, FSB.

Această unitate este Direcția de contrainformații militare a FSB pentru Districtul militar occidental. Filipenok obișnuia să ia parte la multe evenimentele organizate la Bruxelles.

În septembrie 2018, de exemplu, a participat la o conferință privind misiunile UE de consolidare a păcii, care a fost găzduită de Centrul pentru Studii de Politică Europeană, un think tank cu sediul la Bruxelles, care întreprinde cercetări „care să conducă la soluții la provocările cu care se confruntă Europa de azi”.

În aprilie 2019, acesta s-a înregistrat pentru a participa la o conferință despre alegerile pentru Parlamentul European, care a fost organizată de Defend Democracy, un ONG pentru democrație din Olanda.

În timp ce Filipenok căuta trădători ruși, unii dintre colegii săi spioni păreau să fi căutat alte tipuri de secrete.

Vasili Epișkin, un alt cetățean rus expulzat de NATO, părea, la rândul său, să fie interesat de ceea ce face Occidentul cu privire la fenomenul cunoscut drept „Big Data”.

Epișkin a obținut funcția de locotenent în rezervă la departamentul 609 al Institutului de Aviație din Moscova. Acesta s-a specializat în informatică aplicată, obținând cunoștințe despre software-uri de sistem, sisteme de comunicații computerizate, matematică aplicată, inteligență artificială și procesare de Big Data.

La un moment dat, Epișkin s-a alăturat serviciului rus de informații externe, SVR. La fel ca alți colegi ai săi, Vasili Epișkin obișnuia să participe la diverse evenimente organizate la Bruxelles. În 2017 a participat, de exemplu, la așa-numitul seminar „Big Data Europe”, împreună cu experți în domeniu din UE, SUA, India și Japonia. 

Serghei Cesnokov, un alt așa-zis diplomat rus expulzat de NATO din Belgia, a avut un trecut similar. Înainte de sosirea sa la Bruxelles, acesta a lucrat pentru Antaris-TP, o firmă rusă de stat care a efectuat cercetări științifice și a creat baze de date pentru ministerul rus al apărării și pentru FSB.

Care sunt centrele de formare ale ofițerilor de informații camuflați în „diplomați” 

VUMO și Institutului de Aviație din Moscova, unde au studiat Mușko și Epișkin, sunt centre de recrutare binecunoscute pentru instruirea agenților de informații din Rusia. 

Dar la fel este și Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova (MGIMO), unde Stanislav Teleghin și Oleg Demekin, alți doi spioni ruși expulzați de NATO, au studiat.

„De regulă, ofițerii care recrutează încep să privească cu atenție studenții încă din primul an, iar când sunt aproape de finalizarea studiilor, candidații sunt invitați la o conversație confidențială unde le sunt făcute oferte tentante ca să lucreze pentru binele patriei”, a declarat o sursă din aparatul guvernamental de la Moscova, care a dorit să-și păstreze confidențialitatea.

După ce a absolvit MGIMO, Stanislav Teleghin a lucrat pentru departamentul financiar al ministerului rus de externe în misiuni în străinătate, dar a fost plătit foarte puțin pentru munca sa, conform declarațiilor sale fiscale din 1999.

„Aceasta este o practică obișnuită în domeniul informațiilor. Ești înregistrat ca și cum ai lucra într-o singură organizație, dar îți primești salariul (real) în cont propriu dintr-o altă sursă”, a povestit un alt oficial de la Moscova, care a dorit să rămână anonim. 

Teleghin și Demekin aveau apartamente în complexe construite de guvern în apropierea celebrului bulevard Rublevskoe din Moscova. Câțiva dintre vecinii lor erau, de asemenea, ofițeri de informații sau ofițeri militari, oficiali guvernamentali și angajați ai băncilor de stat ruse, care au fost trimiși la ambasadele străine sau la locuri de muncă în bănci de peste mări, a descoperit Centrul Dossier din Londra. 

Dar dacă absolvirea VUMO, MAI sau MGIMO și deținerea unui apartament în Rublevskoe făceau parte din profilul unui spion tipic rusesc, alții erau mai greu de identificat. 

Igor Kovalev, de exemplu, care s-a numărat și el printre cei opt spioni expulzați de NATO, era un cetățean din Moscova care lucra pentru sindicatul lucrătorilor din transportul rutier înainte de a fi angajat la depozitul de mașini al ministerului rus de externe.

La rândul său, Nadejda Obukova, care fusese „consilier” la ambasada Rusiei la NATO înainte de expulzarea ei, s-a născut într-un sat de lângă Noginsk, în centrul Rusiei.

Ea a început să expedieze cataloage publicitare pentru o firmă ciprioto-germană numită „Purchase at Home” în 2002, a descoperit ONG-ul londonez care a documentat investigația. Obukova s-a alăturat ministerului rus de externe și mai târziu a devenit atașat la ambasada Rusiei la Ottawa, capitala Canadei. Ulterior a fost detașată la Bruxelles pentru a colecta informații, participând la diverse evenimente.

Cele patru valuri de expulzări ale spionilor ruși și rezultatul nedorit

Valul de expulzările diplomatice realizate de NATO în 2021 au fost a fost al patrulea dintr-o serie mai extinsă în ultimii ani.

Seria a început în 2009, când NATO l-a expulzat pe Vasili Chizhov, fiul ambasadorului Rusiei la UE de atunci și de acum, Vladimir Cijov, precum și pe un alt diplomat rus, Viktor Koniukov, pentru spionaj.

Următorul val de expulzări a fost în 2015, când NATO a trimis în Rusia un număr nedezvăluit de diplomați, dar estimat la 30 de sursele europene, ca reacție la prima invazie a Ucrainei de către Rusia.

În 2018, NATO a alungat încă șapte diplomați ruși din cartierul general din Bruxelles, după ce Rusia a încercat să-l asasineze pe unul dintre foștii săi spioni, Serghei Skripal, folosind o neurotoxină numită în noviciok în Salisbury, Marea Britanie.

În ciuda celor patru valuri de expluzări, sursele europene contactate de EUObserver susțin că Rusia are încă o mulțime de agenți care desfășoară activități de spionaj în Belgia.

Cel puțin jumătate (aproximativ 100) dintre diplomații acreditați ai Rusiei sunt ofițeri de informații, în timp ce alți aproximativ 100 de spioni ruși lucrează sub acoperire, dar nu diplomatică, în afaceri, think-tank-uri și ONG-uri din Belgia, potrivit estimărilor făcute de sursele de informații occidentale.

Aceleași surse subliniază că spionii Rusiei au cooperat de-a lungul timpului cu oameni de afaceri și criminali ruși din Belgia, precum și cu acei cetățeni europeni pe care Rusia i-a recrutat pentru a-și trăda țările.

„Diplomați” Rusiei la NATO, formați de GRU și Serviciul de Informații Externe al Kremlinului

Majoritatea celor opt ruși pe care NATO i-a expulzat în 2021 și cei încă rămași în Belgia provin fie din GRU, fie din SVR. GRU este interesat în primul rând de informații militare și militar-tehnologice, în timp ce SVR tinde să caute secrete politice din spatele deciziilor politice.

GRU este considerat mai periculos deoarece operatorii săi sunt antrenați ca soldații și au comis asasinate și atacuri cibernetice în Europa.

Însă ofițerii SVR reprezintă o structură mai de elită, ofițerii săi fiind mai bine educați. De altfel, aceștia urmează o pregătire mai lungă în domeniul spionajului.

Expulzările NATO din 2021 s-au bazat pe informațiile împărtășite de serviciile de contrainformații ale statelor occidentale din Divizia Comună de Informații și Securitate (JIS) a NATO.

NATO a creat JIS în 2017 la sediul său din Bruxelles, ca reacție la comportamentul din ce în ce mai ostil al Rusiei și Chinei.

Serviciul intern de informații al Belgiei, VSSE, are responsabilitatea principală de a depista spionii străini pe teritoriul belgian, conform acordurilor cu NATO și instituțiile UE. Dar VSSE are mai puțin de 20 de ofițeri de contrainformații specializați în tehnicile de spionaj rusesc, au spus surse.

Iar Belgia și instituțiile UE au un istoric mai slab decât NATO în ceea ce privește agresiunea rusă. Spre exemplu, Belgia a expulzat doar un presupus spion rus ca reacție la atacul asupra fostului spion Skripal.

Spionajul rusesc reprezintă o amenințare

O scurtă privire asupra ambasadelor și consulatelor Rusiei din Belgia realizată de către Centrul Dossier din Londra a reușit să identifice mai mulți „diplomați” ruși care au depus rapoarte către serviciile de informații de la Moscova.

Conform serviciului extern al UE, instituțiile europene nu au declarat niciodată niciun diplomat rus ca fiind persona non grata. 

Un diplomat al UE, vorbind sub protecția anonimatului, a explicat de ce spionajul rusesc la NATO și de la Bruxelles reprezintă o amenințare. Printre personalul diplomatic al țărilor occidentale din centrele diplomației internaționale, pot exista și câțiva reprezentanți ai serviciilor de informații”, a spus el pentru EUobserver.

„Dar în misiunile Rusiei la NATO și UE, numărul spionilor care desfășoară operațiuni agresive de informații este izbitor de mare”, a adăugat acesta.

„Înaintea oricărei discuții trebuie să ținem cont și să ne amintim că în doctrina militară și strategia de securitate națională a Rusiei, Moscova desemnează NATO drept principalul său dușman. SVR și GRU comit crime politice, recrutează informatori și agenți și sunt, prin definiție, 100% servicii de informații ostile NATO și UE”, a mai subliniat diplomatul european.

Citește și: Rusia amenință cu un răspuns militar dacă SUA și NATO aduc arme nucleare în Europa: „Va fi o confruntare”

Editor : Marco Badea

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă