Inundațiile dincolo de breaking news. „Am văzut pe GPS cum mașina mi-a ajuns în râu”

2 luni in urmă 32


Libertatea a vizitat două comune din județul Alba care au fost lovite de viituri repetate în ultima săptămână, pentru a vedea ce rămâne în urma apelor, după ce reflectoarele televiziunilor se sting.


În județul Alba, inundațiile din ultima săptămână au afectat zeci de localități, lăsând în urmă drumuri rupte, dar și case puse la pământ odată cu munca de-o viață a oamenilor. După ce apele distrugătoare s-au așezat înapoi în albie, ceea ce persistă spune o poveste foarte diferită despre cum e percepută o asemenea lovitură a naturii la București sau în orașele mari. 


Într-o comunitate deja săracă și marginalizată din Roșia Montană, ravagiile viiturii retrezesc frici de zi cu zi. Dar ele devin, într-o comună turistică, un prilej de închegare a solidarității între localnici, voluntari și reprezentanți ai autorităților.


„Apele ne-au luat două mașini”


La Ocoliș, oamenii își amintesc cum a lovit prima viitură în seara de 16 iulie. Era încă lumină când norii s-au rupt, iar după o oră de ploaie torențială s-a arătat și viitura. Apele au năvălit cu o asemenea forță, încât au smuls bucăți uriașe din digul de beton, au pus la pământ arbori de zeci de metri, au măturat curțile oamenilor și-au mutat mașini până-n Arieș.


Curtea familiei Răduț e acoperită de mâl și boabe de porumb luate de viitură din șopron

„Am auzit cum vine valul mare din deal. Noi suntem la 100 de metri de râu și a ajuns să ne curgă apa prin curte. Am reușit să salvăm puii și vițeii din șură, dar găinile s-au dus. Ne-a smuls gardul cu tot cu fundația de 30 de centimetri de beton. Și ne-a luat două mașini, parcate aici în fața porții”, povestește Liana Răduț. 


Apoi, când localnicii reușiseră să curețe mare parte din mâlul din case, a lovit și a doua viitură, la primele ore ale dimineții de 20 iulie. De data asta, centrul comunei a fost cel mai afectat de ape. Viitura a rupt drumul și a izolat timp de o zi localitatea de DN 75.


Oameni și furnici


Dar, la doar o zi după al doilea dezastru, străzile localității sunt un furnicar de săteni, pompieri, jandarmi și militari. Fiecare om ridică, cară și spală în mijlocul unei peisaj apocaliptic, cu islazuri acoperite de mâl, mormane de fiare și lemne, porți rămase fără garduri și râpe adânci care privesc spre apele învolburate ale pârâului Ocoliș.


În centrul comunei lovită a doua oară de viitură, soldații lucrează cot la cot cu localnicii

Dacă furnicile pot transporta multiplu de greutatea lor, oamenii ajută multiplu de greutățile celorlalți.


La intrarea în localitate dinspre drumul național, că din partea cealaltă nu mai există acces după ploi, un grup de bărbați strânge de zor din scândurile amestecate într-o tocătură groaznică de lemne înaltă de vreo doi metri. Caută resturile unui țarc în care se odihneau câinii asociației de vânători. Ei s-au cățărat singuri spre salvare când au venit apele, iar vacile de pe același islaz au scăpat căci nu coborâse de la pășune. „Nici n-au mai coborât, mai bine cu urșii decât să se înece”, au decis localnicii.


Cu cât înaintezi prin noroi, cu atât dezastrul e mai evident


„Oamenii de aici sunt săritori, erau deja cu mașinile de teren și cu excavatoare private pe drum, la câteva ore după prima viitură. Când a lovit a doua, eu dormeam aici în camion, chiar lângă râu. Âșhhh, âșhhh! Așa auzeam șuvoiul lângă urechea mea”, spune un tânăr sătean care pilotează cu dibăcie un camion încărcat de aluviuni pe drumul distrus din Ocoliș.


El nu a mai văzut inundații din 2005. Atunci viitura a rupt doar podețele de lemn ridicate de localnici peste vale. „De cel puțin o sută de ani nu a mai fost așa ceva”, îl completează un altul, care merge cu bicicleta printre dârele de glod.


Albia râului e blocată de tone de pietriș și arbori smulși din pământ de viitură

În albie sunt căzuți arbori înalți de zece metri, pe marginea drumului e prăpăd de nuci și meri, doar salciile au rămas cu rădăcinile întortocheate în mâl, ținând laolaltă câteva bucăți de mal care nu s-au prăbușit în vale.


În centru se ajunge după traversarea unei bucăți de drum refăcută de câteva ore cu tone de pietriș și noroi aplatizat de lama de nivelare a unui utilaj. După, e curtea școlii, și ea înnămolită cu tot cu leagăne.


Leagănele și toboganele din curtea școlii oferă o aterizare direct în mâl

În fața barului vecin cu primăria, soldații se chinuie să curețe cu un furtun dârele de nămol de pe camionul Armatei. În remorcă stă mizeria scoasă a doua oară din salonul barului din Ocoliș.


La televizor s-au încheiat inundațiile. Dar doar la televizor. Aici, ele își urmează drumul în consecințe. Viața vine după ce dispar benzile fosforescente de breaking news.


18 mașini luate de viitură


„Abia terminasem curățenia. Și apoi a venit iar viitura. Nu doar apă. A venit cu mâl, pietre, lemne, de toate”, spun angajații barului, extenuați de muncă și cu prea puțin timp de vorbe și explicații. De pe terasa localului, în mijlocul potopului, un sătean privea cum bucătăria sa de vizavi era târâtă la vale de șuvoiul de apă. Și-a văzut faianța ducându-se cu valul printre alte obiecte casnice. Apoi, o mașină i-a trecut prin fața ochilor. Voluntarii au recuperat-o câteva zile mai târziu dintr-o râpă.


A doua curățenie cu voluntari în barul de lângă Primărie

„18 autoturisme au fost luate de viitură. Cineva a rămas cu gps-ul pornit și a văzut apoi că i-a ajuns mașina în Arieș”, povestește un domn venit să ajute de la o primărie de pe lângă Câmpia Turzii.


El a ajuns la o zi după prima viitură și de la volanul unui excavator a curățat aproape toată mizeria din centru, munți de pietriș și noroi. „Bă, omule, nu-mi venea să cred când m-am întors marți dimineață. Și oamenii din nou speriați. Eu nu credeam că poate avea așa forță apa. E aici de lucru luni de zile. Drumurile le-a terminat viitura. Dar mai mult pierderi materiale, anexe și curți. Dărâmate sunt doar vreo două case, una aici și una mai la deal”, completează omul povestea pe care sătenii nu mai au puterea să o spună în fața camerelor ce s-au tot perindat prin Ocoliș.


Vecinii curăță nămolul din casa familiei Rafaila

„Când se umblă la natură, eu zic că-i bai. Se schimbă climatul. Se schimbă echilibrul ăsta al naturii. Deja e o problemă”, spune voluntarul de lângă Câmpia Turzii.


Guvernul a adoptat miercuri seară o hotărâre pentru alocarea de bani în scopul refacerii clădirilor administrative și a infrastructurii distrusă de inundații, o gură de aer pentru comuna Ocoliș.


„Măcar zâmbetul să-l păstrăm, că dacă plângem, ne terminăm”


Vizavi de primărie sunt cele mai afectate două locuințe. Într-o curte se muncește de zor, vecinii veniți de la vale scot căldări cu nămol, niște adolescente dau cu mopul, iar doi câini se bucură că în vremurile astea nu mai există garduri care să-i țină separați. Căci, înainte de viitură, unul era comunitar, celălalt era Azorelul familiei Rafaila.


Valeriu și Măriuța Rafailă, în pragul bucătăriei de vară în care nu a intrat viitura

„Ce să facem, măcar zâmbetul să-l păstrăm, că dacă începem să plângem, ne terminăm. La noi au venit pietre, lemne, lucrurile vecinilor le-am găsit la noi înăuntru. Ale noastre s-au dus la vecinii din vale. Ne-a luat apa remorcile de la tractoare. Am găsit doar roțile. Acum, ce e de făcut?! Doar muncă. Am trecut și prin greutăți mai mari”, spun cu un zâmbet împărțit Valeriu și Măriuța Rafaila.


Mai la deal, Ileana Chirica se odihnește pe băncuța din fața curții sale. Lângă, un furtun gros varsă apa din curtea ei înapoi în pârâu. Bătrâna de 70 de ani e supărată că viitura i-a luat roșiile, pe care anul ăsta le-a făcut cu trei legături „ca niciodată”.


Ileana Chirica a rămas fără grădina de zarzavaturi la care a muncit toată primăvara

„D'apăi, cum să nu plâng după muncă?”


„Doamne, așa am fost de necăjită. Și am plâns că o venit apa și mi-a luat roșiile. Lasă, mamă, nu mai plânge, mi-a spus fecioru. D'apăi, cum să nu plâng după muncă? Așa îmi era drag, aveam aici patul cu ceapă, morcovi faini, se făcuse cartofi și porumb. Ne plăcea să avem noi de toate în curte. La animale nu a ajuns viitura. Doar niște pui mi s-au înecat”, spune tanti Ileana.


Își privește sălciile care au rămas prinse cu rădăcinile în mal. „A fost rău acolo la Primărie, unde face prăpăd valea Crăca. Aia vine mereu mare, nu-i un lucru bun, bat-o amarul să o bată. Aici am avut noroc, că tinerii ăștia zic că țin apa cu digul, dar digul s-a rupt. Uite însă ce dig e salcia asta. Am tot pus eu sălcii”, povestește bătrâna.


La nici o sută de metri de casa ei se termină din nou drumul care ducea spre Cheile Runcului. O femeie iese prin porumb din casa mamei ei și vine cu o dată mai exactă pentru ultimele inundații mari care au lovit Ocolișul - 1954.


„Mama e imobilizată la pat, a avut noroc că apa s-a oprit în prag”, povestește Ana

„Atunci au fost nori negri peste chei și în jumătate de oră o venit valul, s-a făcut lac aici dintr-o parte în alta. Dar pe vremea aia oamenii aveau mai puține. Nu erau atâtea case, se știa de vitregia naturii și nu-și făceau tinerii locuințe așa aproape”, spune Ana.


Cu aur sub picioare, romii așteaptă ajutor în mijlocul noroaielor din Dăroaia


Valea Abrudelului a intrat cu viituri în casele oamenilor din Câmpeni și până la Abrud. Dar singurii sinistrați aduși de inundațiile din județul Alba sunt din Dăroaia, un cartier sărac și marginalizat, locuit de comunitatea de romi din Roșia Montană.


Acum sunt 900 de suflete în așezarea de la marginea liniei ferate, unde romii trăiesc de cel puțin un veac într-un statut ilegal menținut de toate regimurile care au trecut nepăsătoare vizavi de soarta celor din Dăroaia.


Puține locuințe sunt intabulate, nu există rețea de apă curentă, oamenii cară găleți dintr-o cișmea aflată la marginea cartierului, iar locuințele îngrămădite erau un risc sanitar și de incendiu cu mult înainte de venirea potopului. Viitura a fost ultimul strop pentru romii din cartier, care sunt acum amenințați să fie îngropați de coasta care a luat-o deja din loc, prinși între tonele de pământ și valea Abrudelului. Atunci va fi din nou breaking news.


Voluntarii curăță prăpădul făcut de viitură
Drumul spre centru rupt de-a doua viitură a lăsat comuna izolată timp de o zi
Oamenii încearcă să repare drumul rupt de ape
Furnicarul oamenilor este completat de furnicarul autorităților: Jandarmeria, ISU și Armata au intervenit la Ocoliș
Primăria Ocoliș
Una dintre cele două case puse la pământ de viitura din Ocoliș
Voluntarii curăță prăpădul făcut de viitură
Inundațiile au distrus mai multe case în Ocoliș
Casele sunt pline de apă și noroi
Drumul surpat spre Cheile Runcului
Câinii nu au cizme de ploaie
Voluntarii curăță prăpădul făcut de viitură
Biserica din Ocoliș și mormanul de aluviuni aduse de viitură
18 mașini au fost distruse de viitură la Ocoliș

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă