INTERVIU Școala 9. De ce crede Teodor Baconschi că e important studiul religiei și al limbii latine la școală

2 săptămâni in urmă 21

Teologul și scriitorul Teodor Baconschi a explicat într-un interviu pentru Școala 9 care este viziunea sa cu privire la predarea religiei, logicii și limbii latine în școli. În volumul „Averea bunei educații” acesta subliniază rolul familiei, Bisericii și societății civile în educare, alături de „cei 12 ani de școală”.

Școala 9: – Mai este educația religioasă utilă pentru actuala generație de elevi?
– Educația religioasă e un ingredient formativ de neînlocuit pentru orice european cultivat. Nu poți descifra istoria artelor și a gândirii fără Biblie, așa cum nu înțelegi sensul vieții dacă nu ai întrebări și răspunsuri de ordin spiritual. Mă refer atât la viața personală, cât și la cea socială, orientată către binele comun.

Sub bolta Bisericii creștine – cu toate ramificațiile sale confesionale – s-a plămădit tradiția din care descindem și care ne-a făcut posibili. Realitatea secularizării – adică a tot mai marii autonomii individuale de care dispunem – nu exclude nevoia de sens, de comuniune și de speranță.

– O opinie prezentă în dezbaterile privind arhitectura curriculară este înlocuirea disciplinei Religie cu disciplina Istoria religiilor. Sunteți pentru sau împotriva înlocuirii disciplinei Religie cu disciplina Istoria religiilor?
– Mă pronunț pentru o programă care să îmbine studiul elementar al creștinismului cu o introducere avizată în orizontul celorlalte șapte „religii vii”. Asta le-ar permite elevilor o viziune de ansamblu asupra lui homo religiosus, dar și o deschidere spre alteritatea altor culturi și civilizații, inclusiv prin depășirea unor stereotipuri ostile, rasiste sau xenofobe.

Experiența sacrului rămâne definitorie pentru întreaga umanitate. Nu pot decât să deplâng absența unui master de istoria religiilor, o adevărată palmă dată posterității lui Mircea Eliade, care a reinventat această disciplină, dându-i, de la universitatea din Chicago, un prestigiu mondial.

– În contextul elaborării noilor planuri-cadru pentru liceu, anumite voci din spațiul media au solicitat reducerea numărului de ore alocat unor discipline fundamentale din spectrul ,,umanioarelor”, între care istoria și geografia. Cum vedeți dumneavoastră această propunere?

– Văd foarte critic amputarea profilului umanist. Disciplinele din acest spectru reprezintă baza cognitivă a educației istorice, filosofice, morale, civice și estetice, așadar temelia procesului de „umanizare” a fiecărei persoane educate. Accentul excesiv pe domenii tehnice pare în ton cu epoca, dar perpetuează de fapt mitul comunist al inginerului, ca scop al societății totalitare. E un mit „prometeic” de origine stalinistă. Ideal ar fi să echilibrăm cele două registre – științe tari/științe umane.

În statele occidentale, istoria și geografia se predau adesea împreună, pentru că se luminează reciproc și sunt coextensive, precum timpul și spațiul.

Teodor Baconshi

„Nu putem lăsa totul pe seama învățământului public”

– În aceeași logică, auzim părinți care se întreabă care mai este utilitatea predării limbii latine în școli. Care este poziția dumneavoastră cu privire la predarea limbii latine în școli? Cum ar putea oamenii din educație să explice cetățenilor utilitatea predării limbii latine în școli?
– Familiarizarea cu latina e una dintre cheile de acces către civilizația europeană. Firește că nu-i poți pretinde unui elev oarecare să citească în original marile texte ale literaturii latine, de la Virgiliu, Cicero și Seneca, până la Tacitus și Augustin, însă o minimă inițiere filologică ține de bagajul oricărui om cultivat. Latina a fost… „lingua franca” a Europei cultivate, din primele secole creștine, până în secolul XVIII. A avut deci o carieră mult mai îndelungată decât franceza sau engleza.

Există denumiri latinești într-o varietate de științe naturale. Sistemele noastre juridice derivă din dreptul roman. E trist să vezi că mulți tineri nu pot traduce o simplă locuțiune latină, sau o citează greșit, mai ales că vorbim o limbă romanică, moștenită prin colonizarea Daciei între domnia împăratului Traian și retragerea aureliană.

Teodor Baconshi

În chimia României moderne intră și aportul Școlii Ardelene, ai cărei corifei studiaseră în universitățile Romei pontificale. Prin urmare, avem destule argumente. Ne mai lipsește capul limpede al unor pedagogi competenți…

Interviul integral, pe Școala 9.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă