Inițiativa VISARTA de taxare a expunerii operelor de artă | Călin Dan, director MNAC: Decizia ORDA de convocare a întâlnirii de lucru și de negociere nu are bază legală

3 luni in urmă 7

Potrivit asociației, tarifele propuse a fi negociate nu reprezintă o „taxă”, ci o remunerație ce se cuvine artiștilor plastici, în temeiul legislației naționale și internaționale, iar plata acestei remunerații nu este suportată de către artiști, ci de către utilizatori (galerii, case de licitații, organizatori de expoziții). Rețeaua Națională a Muzeelor din România transmite că această comisie de negociere a fost convocată și constituită în afara legii, iar termenul de analiză este foarte scurt. 

Călin Dan, directorul Muzeului Național de Artă Contemporană al României, spune la RFI că a atacat în contencios decizia ORDA de convocare a acestei întâlniri de lucru și negociere, pentru că nu are bază legală. 

Călin Dan, director MNAC: Am atacat în contencios decizia ORDA de convocare a acestei întâlniri de lucru și de negociere pentru că ea nu are bază legală. Deci ORDA, în înțelepciunea sa, în loc să gestioneze relația dintre organele de gestiune colectivă a drepturilor de autor și personalitățile juridice care operează cu aceste drepturi s-a mulțumit să fie un fel de pagină de Facebook care publică fără să se uite la conținut ceea ce i se pune pe masă. Lista de instituții, pe care VISARTA a găsit de cuviință să le propună pentru trecerea la acel ordin, este ridicolă, adică este vorba de niște chestii  de genul Muzeul Brăilei Carol I, Institutul de cercetări ecomuzeale Gavrilă Simion din Tulcea, care prin însăși numele lor vă dau de înțeles că nu au nimic de a face cu gestionarea unor drepturi de autor din zona culturii vizuale contemporane aau  spectacolului, sau instituții ca ARCUB, Centrul Cultural ExpoArte care nu au în niciun caz în specificul muncii lor, în misiunea lor astfel de activități și astfel de manifestări. Deci, din punctul nostru de vedere această discuție este, cum să spun, încă o încercare de a trece pe sub masă niște măsuri fără a fi consultați experții în cauză și cei care se confruntă cu problemele respective, lucru cu care ne-am obișnuit, inclusiv la nivelul Parlamentului.

Rep: Spuneți-mi, în opinia dumneavoastră, ce credeți că ar trebui să facă Ministerul Culturii după crearea acestei situații că, din ce am văzut, Ministerul Culturii nu a fost invitat să participe la stabilirea acestei metodologii care ar urma, în cazul în care va fi adoptată, să reglementeze activitatea artiștilor și a pieței de artă, la nivel național?

Călin Dan, director MNAC: Ministerul Culturii din România, ca orice minister de resort din UE, delegă unor instanțe din subordinea sa sau din structurile sale deconcertate, o serie de misiuni, așa cum deleagă finanțarea unor proiecte de artă, de cultură AFCN-ului, așa a delegat ORDA să se ocupe de medierea și de reglarea acestei pieței acesto organisme de gestiune colectivă a drepturilor de autor. Faptul că ORDA nu face acest lucru și după aia se prevalează de nu știu ce chichițe legale spunând că ei nu au niciun fel de îndatorire, cred că obligă Ministerul să creeze un cadru diferit, în afara ORDA, cred eu, care să dezbată cu competență, într-un grup de specialiști, care este situația socio-economică și culturală a României în momentul de față și cum poate fi armonizată legislația europeană și internațională în domeniul cu felul cum arată în mod real piața de artă și consumul de cultură din România. De altfel, am avut o discuție cu dl ministru Gheorghiu (n.red. ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu) și cred că lucrurile se îndreaptă în această direcție.

Rep.: Domnule Călin Dan, știm cu toții că domeniul culturii în România nu a fost niciodată sprijinit îndeajuns. Artiștii care protestează în aceste zile față de inițiativa VISARTA, atât în media, cât și în mediul online, vor să se reprezinte singuri sau măcar să aibă posibilitatea de a alege cine să-i reprezinte. Care ar fi, în opinia dvs, neregulile acestui demers, referindu-ne strict la artiștii individuali. De ce nu poate artistul să-și reprezinte și să-și revendice drepturile de autor și conexe singur? Sau, dacă dorește, printr-o asociație de gestiune colectivă pe care și-o alege.

Călin Dan, director MNAC: Este evident că fiecare ar trebui să-și gestioneze produsul muncii sale și drepturile aferente care îi revin așa cum crede de cuviință.

Rep.: Cum este definită și reglementată comunicarea publică a operelor de artă în alte țări europene?

Călin Dan, director MNAC: Eu nu sunt un specialist în materie. Eu pot să vă răspund la nivelul bunului simț și să vă spun că, în ceea ce privește operele de artă vizuală, legislația trebuie să fie ajustată la specificul acestui tip de activitate că nu are absolut nimic de a face cu comunicarea publică a artelor de spectacol. Deci muzeele, de orice profil sunt ele,  că sunt de artă sau că sunt de altă natură, nu gestionează același tip de informație pe care o gestionează teatrele, opereta, opera și instituțiile muzicale online și offline, radioul, televiziunea. Muzeele operează cu un tip de valori care sunt statice, multe dintre ele sunt proprietatea instituției respective iar cele care nu sunt ajung în muzeu și sunt expuse publicului cu niște costuri extraordinar de mari care nu vor fi niciodată acoperite nici din subvenția statului și nici din fondurile proprii atrase prin vizitare. Mie mi se pare că pentru ascultătorii mei, ca  specialist în arta contemporană, asta este ce trebuie să rețină.

ASCULTĂ AICI INTERVIUL:

Rețeaua Națională a Muzeelor din România a publicat un punct de vedere juridic rezultat după documentarea și analiza inițiativei Visarta de taxare a expunerii operelor de artă contemporană. În acest sens, ORDA a decis constituirea unei Comisii de negociere a ”Metodologiei privind comunicarea publică prin prezentare directă, expunerea publică a operelor de artă grafică sau plastică, de artă aplicată, fotografică şi de arhitectură, precum şi proiecția publică a operelor de artă digitală”. „Conducerea RNMR consideră această temă o prioritate și lucrează acum la formele de atitudine și de luare de poziție. Nu putem să nu observăm, pe de altă parte, că baza de negociere propusă are grave deficiențe, care pretind o revedere a lor, pentru punerea de acord a acestora cu prevederile constituționale și cu cele ale Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Toate acestea vor fi expuse, în mod direct, organismului de gestiune colectivă VISARTA, în cel mai scurt timp posibil.”, se arată în poziția RNMR. Punctul de vedere al RNMR îl puteți citi AICI.

Potrivit unui comunicat de presă al VISARTA, “colectarea drepturilor de autor și remunerarea utilizării operelor creatorilor de artă vizuală nu reprezintă  „o cenzură”,  iar VISARTA nu  acordă “aviz” ci emite o autorizație-licență neexclusivă pentru utilizarea legală a acestei catgorii de opere, și nu pentru a accepta sau respinge o operă de la a fi expusă;

b) tarifele propuse a fi negociate nu reprezintă o „taxă”, ci o remunerație ce se cuvine artiștilor plastici, în temeiul legislației naționale și internaționale;

c) plata acestei remunerații nu este suportată de către artiști, ci de către utilizatori (galerii, case de licitații, organizatori de expoziții);

d) bugetele muzeelor nu sunt afectate și prin urmare, nu exista riscul de  a fi închise, având în vedere faptul că aceste sume provin din bilete, abonamente sau orice altă formă de tarifare a accesului, publicitate, donații, sponsorizări.” Comunicatul integral poate fi citit AICI.

Irina Florescu, președinta VISARTA, și-a expus punctul de vedere legat de această situație pe pagina sa de Facebook. “Doresc să vă informez că societatea noastră (a artiștilor vizuali) de gestiune colectează drepturile de autor, conform Legii Drepturilor de Autor, iar sumele colectate sunt împărțite astfel: 85% revin autorului, iar 15% maximum este comisionul societății. (...) Artiștii nu plătesc această taxă, ci ei sunt cei care o impun, dacă vor sau nu să li se utilizeze opera. Utilizatorii plătesc acești bani, dacă nu au acordul artiștilor de a le folosi/utiliza opera,cât și imaginea operei. Artiștii sunt beneficiarii acestui drept, acesta este rezultatul dreptului de comunicare, pe care vrem să-l implementăm. Acest drept facultativ există de 25 de ani în legislația României și a Europei și nu a fost aplicat în țara noastră”.

ORDA- Oficiul Român pentru Drepturile de Autor- a precizat că “metodologia propusă de VISARTA nu creează taxe, ci propune negocierea unei remunerații de plata către autorii – membri VISARTA, în limita repertoriului gestionat de VISARTA, în schimbul autorizării utilizării operelor acestor autori, în modalitățile indicate în propunerea de metodologie, modalități care se circumscriu dispozițiilor art. 146 din Legea nr. 8/1996, republicată, pe deplin aplicabile.  În eventualitatea stabilirii unei forme finale a acestei metodologii, VISARTA are obligația legală și statutară să repartizeze remunerațiile colectate către autorii-membri săi, cu respectarea legii și statutului, neputând reține un comision mai mare de 15% din sumele repartizate individual.”

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă