Industria ospitalității, criticată de turiștii străini, dar și de locanici. "Nu avem niște școli care să formeze în acest domeniu"

1 lună in urmă 27

Ne lăudăm cu ospitalitatea românească ori de câte ori avem ocazia, dar in realitate sunt multe dezamăgiri acumulate. Ospătari care uită de oamenii de la masă, mâncare proastă, camere necurăţate sau angajaţi nepăsători. Sunt cele mai dese reproşuri făcute de clienţi când se cazează în hoteluri sau merg la restaurante. Principalele cauze sunt lipsa forței de muncă și a școlilor de calificare în domeniu. 

Suntem în Centrul Vechi al Capitalei sau locul din țară care adună cei mai mulți turiști pe metru pătrat.
Întâlnim acest grup de nemți și îi întrebăm cum li s-a părut servirea.

Ghid: De exemplu, la resturant nu a venit cafeaua la timp. Noi încercăm să fim un tampon între angajaţi şi grup şi nu se observă nimic.
Reporter: Punem puţin praful sub preş?
Ghid: Îl punem, da.

Stăm prost de multe ori la capitolul ospitalitate. Din păcate, însă, nu doar străinii ne reproșează acest lucru. Inclusiv românii constată asta. Mai ales că mulţi dintre noi putem să facem comparație cu experienţele din străinătate.

Localnic: Atitudinea. Sunt puţin greţoşi. Am avut posibilitatea să ajung şi în alte ţări din Europa şi din Asia, iar acolo oamenii din horeca sunt altceva.
Localnică: Chiar m-a deranjat la resturante că pun preţul pe 100 de grame şi nu îţi spune că o să fie mai mult.

Geanina, spre exemplu, spune că a avut parte de numeroase experiențe neplăcute în restaurantele și hotelurile de la noi. După cea mai recentă, a ajuns cu fetița în spital.
Geanina: Am ajuns la spital și am ajuns acasă cu diagnosticul de salmonela. Diagnostic care a venit din partea a două laboratoare. După ce am ieșit din spital, la aproximativ o săptămână am luat legătura cu restaurantul pe mai multe medii, din păcate nu am primit niciun răspuns.

Industria ospitalităţii e reprezentată de toate activitățile care asigură cazarea sau alimentația persoanelor care sunt departe de casă, indiferent dacă pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp.

Mircea Drăghici, reprezentat școală elvețiană de ospitalitate: Avem o problemă că nu avem niște școli care să formeze în acest domeniu. Și atunci, criza forței de muncă de pe piața noastră se manifestă în angajați de o calitate îndoielnică. Nu cred că este vorba de atitudine în raport cu banii. La momentul acesta, salariile sunt destul de atrăgătoare în industria ospitalității.

Hotelierii şi managerii restaurantelor se plâng că abia găsesc oameni care să lucreze în domeniu. Cu atât mai puțin și pasionați.
Călin Ile, președinte FIHR: Trebuie să recunoaștem, am luat să lucreze la noi în hoteluri și restaurante pe oricine, fără să ținem neapărat cont de calitatea și de pregătirea lor. E cea mai mare problemă cu care ne confruntăm astăzi pentru că noi în ultimele 18 luni, aproximativ 30% din forța de muncă a plecat și e foarte greu să o recuperăm.

Răzvan Șerban, director restaurante: Din nefericire, după această pandemie, persoanele din HoReCa s-au recalificat în alte domenii, nu mai au siguranța locului de muncă. La noi în companie ne uităm foarte mult la partea de atitudine a omului. Tehnic pot învăța toți. Dar atitudinea nu ți-o schimbă nimeni.

Iar acest lucru a dat naştere unui alt fenomen. Patronii au fost nevoiți să angajeze foarte mulți străini, în special din Asia. În străinătate, cei care decid sa investească în educația angajaţilor înainte de a lucra în industria ospitalității, scot din buzunare bani grei. Spre exemplu, patru ani de scolarizare la cea mai prestigioasa scoala, care e in Elvetia, costa aproximativ 180.000 de franci elvetieni.

Descarcă aplicaţia Observator News din Google Play sau App Store şi fii la curent cu ştirile momentului din România şi din lume.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă