Începe bătălia pentru scaunul de șef la Camera Deputaților lăsat liber de Ludovic Orban. Cât de complicate sunt calculele politice

1 săptămână in urmă 19

Demisia lui Ludovic Orban de miercuri de la șefia Camerei Deputaților deschide încă un câmp de luptă între Putere și Opoziție, în principal între PNL și PSD. Un rol important îl vor juca însă „arbitrii” de la USR.

Social-democrații și-au anunțat deja, prin vocea prim-vicepreședintelui Sorin Grindeanu, intenția de a avea un candidat pentru a treia funcție în stat, mai ales în condițiile în care PSD are cel mai mare număr de deputați: 110.

„Noi credem că va trebui ales cât se poate de repede un preşedinte cu drepturi depline. (…) Nu avem dorinţe de acest tip – de a conduce pe perioade limitate (Camera Deputaţilor – n.r.) – dar, în mod sigur, pot spune că, în momentul în care va fi votul în plen pentru alegerea preşedintelui, PSD va avea un candidat”, a declarat Grindeanu la Parlament, citat de Agerpres.

Pe de altă parte, liberalii vor să-l impună, deocamdată, doar interimar pe Florin Roman, în timp ce USR, AUR și minoritățile vor juca rolul de arbitrii. UDMR e în coaliție cu PNL.

Calculele sunt și în acest caz complicate, iar unele dintre ele depind de succesul sau de eșecul negocierilor din PNL-USR și UDMR pentru refacerea Coaliției și formarea unui nou Guvern.

Câți deputați are fiecare partid

În acest moment, raportul de forțe politice din Cameră arată astfel:

  • PSD are 110 deputați
  • PNL – 93 de deputați
  • USR- 50 de deputați
  • AUR – 30 de deputați
  • UDMR – 20 de deputați
  • minoritățile naționale – 18 deputați
  • neafiliații – 4 deputați

total: 305 mandate

Modul de alegere dă peste cap aritmetica

Potrivit Regulamentului instituției, fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere, urmând să fie declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu condiţia respectării cvorumului legal. 

Dacă niciun candidat nu a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă cei doi candidaţi care au obţinut numărul cel mai mare de voturi.

Teoretic, în condițiile în care niciun deputat nu ar lipsi în ziua alegerilor de la muncă, un candidat la șefia Camerei ar avea nevoie de 153 de voturi pentru a fi ales. Iar PSD+AUR+voturile minorităților naționale strâng 158 de voturi la care s-ar putea adăuga alte 3 din rândurilor neafiliaților (foști AUR). 

De cealaltă parte, un candidat PNL ar avea nevoie pe lângă toate voturile UDMR și ale minorităților plus un deputat neafiliat, de cel puțin 23 de voturi de la USR pentru a păstra șefia Camerei în culorile galben-albastre.

Calculele însă și mai complicate de atât, în condițiile în care câștigătorul se decide totuși cu voturile a jumătate+1 dintre deputații prezenți (nu din numărul total) cu condiția îndeplinirii cvorumului, ceea ce introduce în discuție jocul posibililor parlamentari absenți.

Foto: Hepta

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă