În Ungaria, multe aşezări sunt ameninţate de îmbătrânire: una din cinci poate deveni depopulată

2 luni in urmă 25

Una din provocările Ungariei care trebuie gestionată este îmbătrânirea societăţii. Conform Oficiului Central de Statistică (KSH), între 2010 şi 2020, la nivelul populaţiei ţării, procentul persoanelor cu vârsta sub 18 ani a scăzut de la 18% la 16%, iar al celor cu vârsta cuprinsă între 40-59 de ani şi care cel mai probabil nu îşi vor asuma creşterea unui copil, a crescut de la 28% la 30%, în timp ce proporţia celor peste 60 de ani a ajuns de la 22% la 26%. Datele nu includ cele 350.000 de persoane care au plecat între timp în străinătate, majoritatea având vârsta sub 50 de ani, scrie Nepszava, citat de Rador.

Conform analizei Institutului de cercetare economică GKI, îmbătrânirea şi declinul populaţiei nu sunt doar o problemă naţională, deoarece multe aşezări sunt afectate nu numai de emigraţia internaţională, dar şi de cea internă. Sunt în mod special expuse riscului de depopulare acele localităţi în care procentul tinerilor este mai mic de 15%, în această situaţie fiind aproximativ o cincime dintre localităţi.

Potrivit cercetării, existenţa a 147 de aşezări este pusă în pericol din cauză că proporţia tinerilor este sub 10 la sută. În o cincime dintre aşezări, 30% din populaţia permanentă are peste 60 de ani, şi această situaţie se poate observa în partea de nord, nord-est a ţării, precum şi în partea de est a lacului Balaton. Cu toate acestea, în cea mai dificilă situaţie se află satele. Vârsta medie a locuitorilor din comune (42 de ani) variază între două extreme.

În 91 de comune, vârsta medie este sub 35 de ani (în principal în judeţele Szabolcs-Szatmár-Bereg şi Borsod-Abaúj-Zemplén), în timp ce pe cealaltă latură, în 2020 s-au aflat 42 de aşezări (în special în judeţele Vas şi Zala), unde vârsta medie era de peste 50 de ani. Potrivit Institutului de cercetare economică GKI, pe termen lung, trebuie luat în considerare impactul aşezărilor îmbătrânite asupra asistenţei medicale şi sociale.

În ultimul an, lipsa medicilor de familie a fost atât de mare încât această profesie a trebuit să fie substituită în 233 de cazuri pentru asigurarea funcţionării cabinetelor medicale. Iar pentru obţinerea unui loc în instituţiile de asistenţă socială în regim rezidenţial pentru persoanele vârstnice, trebuie să se aştepte ani de zile, în condiţiile în care solicitările cresc în cotinuare.

Această stare este un avertisment asupra faptului că în marea majoritate a localităţilor banii ar trebui cheltuiţi mai degrabă pentru susţinerea asistenţei medicale şi sociale a locuitorilor, decât pentru investiţii sportive sau pentru alte investiţii de prestigiu, scrie GKI, care mai precizează că ar fi mult mai oportun să se reabiliteze drumurile secundare într-un ritm rapid (pentru a ajunge la clinici şi spitale de specialitate), decât să se construiască noi drumuri expres sau căi ferate neutilizate.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă