În era naționalismului chinez, sportivii care nu iau aurul olimpic devin ținte ale abuzurilor online din partea cetățenilor furioși

2 luni in urmă 30

Pe fondul creșterii naționalismului în China, presiunea de pe umerii atleților naționali nu a fost niciodată mai mare. Dacă nu câștigă aurul, sportivii sunt acuzați că nu sunt patrioți și devin ținta naționaliștilor furioși, care îi atacă din spatele tastaturii, scriu Washington Post și BBC News.

După ce echipa mixtă de tenis de masă a Chinei a pierdut în mod surprinzător finala cu Japonia, acum câteva zile, sportivii s-au trezit că sunt ținta atacurilor încă înainte de a ajunge pe podium: amenințări cu moartea și mesaje care îi trimiteau „la naiba” au inundat rețelele sociale.

Reacția jucătorilor a fost pe măsură. „Simt că am dezamăgit echipa. Îmi pare rău”, a spus după meci Liu Shiwen, cu ochii în lacrimi.

„Toată țara aștepta această finală. Cred că întreaga echipă nu poate accepta acest rezultat”, a spus și partenerul ei, Xu Xin.

Pe site-ul de microblogging Weibo, utilizatorii chinezi i-au atacat pe sportivi, despre care au spus că „au dezamăgit națiunea”.

Nu a fost singura situație.

Jucătorii de badminton Li Junhui și Liu Yuchen au devenit ținta atacurilor după ce au pierdut finala la dublu cu Taiwan.

„Sunteți treji? Nu ați făcut niciun efort. Ce prostie”, a scris un utilizator pe Weibo.

Un jucător taiwanez de badminton a fost atacat pentru că a dedicat medalia de aur „țării sale, Taiwan”. Un gimnast japonez care a învins favoritul din China a fost acuzat că a câștigat incorect.

O sportivă chineză a fost atacată până și-a șters un selfie, după ce a eșuat în tentativa de a se califica în finala la proba de puşcă 10 metri aer comprimat.

„Te-am trimis la Jocurile Olimpice să reprezinți țara doar ca să fii slabă?”, au întrebat-o utilizatorii online.

Criticile la adresa ei au devenit atât de violente, încât Weibo a suspendat conturile a 33 de utilizatori.

Nici Yang Qian, medaliată cu aur după ce a câştigat proba de puşcă 10 metri aer comprimat, nu a scăpat de atacuri. Motivul: o postare mai veche pe Weibo în care sportiva își arăta colecția de pantofi sport Nike.

Oamenii nu au fost mulțumiți, deoarece Nike este una dintre companiile boicotate în China, după ce a decis să nu mai folosească bumbacul produs în Xinjiang, din cauza temerilor privind folosirea muncii forțate în această regiune chineză.

„Ca atletă chineză, de ce colecționezi pantofi Nike? Nu ar trebui să dai un exemplu prin boicotarea Nike?”, a întrebat-o un utilizator.

Yang și-a șters postarea.

Un naționalism încurajat de regimul de la Beijing

Nu este ceva neobișnuit ca sentimentul naționalist să se manifeste mai puternic în China în timpul Jocurilor Olimpice, în special în cazul celor organizate în Japonia, rival istoric.

Dar furia trollilor chinezi pare să fi atins un nivel maxim în aceste zile, un semn că naționalismul susținut de autoritățile de la Beijing poate scăpa de sub control, scrie Washington Post.

„Această variantă de naționalism este mai intensă, mai lipsită de compromisuri și de inhibiții”, spune pentru cotidianul american Ali Wyne, analist la think-tank-ul Eurasia Group.

În mod clar, războinicii tastaturii nu reprezintă majoritatea populației chineze, care își susține sportivii. Manifestarea lor reflectă totuși un comportament care devine tot mai evident în ultimii ani.

Sub actualul președinte Xi Jinping, Partidul Comunist Chinez a început să incite mândria națională, declarând la aniversarea a 100 de ani de la înființarea partidului că „ascensiunea Chinei este de neoprit”.

Această strategie a ajutat regimul să își consolideze puterea, dar a alimentat și o ură intensă față de străini.

Abuzurile exercitate online au atras atenția, inclusiv pentru că vin într-un moment în care tot mai mulți sportivi atrag atenția asupra problemelor mintale cu care se confruntă, pe fondul presiunii.

Presa de stat chineză a încercat să tempereze furia utilizatorilor, dar cu un succes limitat.

„Naționalismul e ca duhul din lampă, odată scăpat, e greu să îl mai bagi înapoi”, spune Wyne.

Nu doar o întrecere sportivă

Jocurile Olimpice au o importanță simbolică în China, spune Suisheng Zhao, director al Centrului pentru Cooperarea China-SUA de la Universitatea din Denver, pentru Washington Post.

Dacă Jocurile Olimpice din Beijing din 2008 au marcat reintrarea Chinei pe scena mondială, jocurile de anul acesta, ținute într-un context de competiție intensă între Beijing și celelalte mari puteri ale lumii, sunt văzute ca o șansă de a demonstra că țara a ajuns deja în top.

„Mesajul este că și-au recâștigat poziția”, explică Zhao. „Este o senzație unică a renașterii naționale chineze”, adaugă el.

În plus, explică pentru BBC doctorul Florian Schneider, director al Leiden Asia Centre, clasamentul pe medalii reprezintă pentru oameni un top al puterii naționale și, prin extensie, al demnității naționale.

Pentru naționaliști chinezi, meciul de tenis de masă cu Japonia nu a fost o întrecere sportivă, ci o confruntare între cele două țări.

„Autoritățile au stabilit că naționalismul este modul corect de interpretare a situației actuale, așa că și cetățenii folosesc această grilă pentru a înțelege rolul Chinei pe scena mondială”, adaugă Schneider pentru BBC.

„Publicului chinez i s-a spus că succesul național contează, așa că atleții chinezi trebuie să livreze acest succes în Tokyo”, mai spune el.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă