Implementarea SAF-T în România: Top 3 implicații pentru agenții economici

1 lună in urmă 297

Implementarea fişierului standard de raportare SAF-T a intrat în linie dreaptă, prin Ordonanța Guvernului nr. 11/2021 pentru modificarea și completarea Codului de procedură fiscală fiind prevăzută obligația depunerii acestui fișier începând cu 1 ianuarie 2022. Însă versiunile finale privind natura informațiilor pe care contribuabilii le vor declara prin SAF-T, modelul de raportare, procedura, condițiile de transmitere, datele, categoriile de contribuabili care vor fi obligate să depună fișierul vor fi aprobate prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). După cum au anunțat autoritățile fiscale în ghidul publicat anterior, privind SAF-T, într-o primă etapă cei vizați de obligație ar urma să fie marii contribuabili.

Fiind un set de raportări lunare de informații, într-un format predefinit, SAF-T se pretează oricărui tip de impozit ce se bazează pe înregistrări contabile, cu alte cuvinte atât impozitelor directe, cât și celor indirecte. Informația va fi standardizată, astfel că vor fi cerute aceleași date, în același format, care vor putea fi citite foarte ușor de către autoritatea fiscală.

Dezvoltarea SAF-T este o inițiativă OECD care a emis, de altfel, și un Ghid în acest sens, lăsând, totuși, la latitudinea fiecărei autorități fiscale formatul și informațiile ce trebuie raportate. În plus, fiecare țară care decide să ”adere” la SAF-T poate crea o versiune specifică a fișierului, în funcție de nevoile interne de raportare. Documentele pe baza cărora ar trebui întocmit SAF-T sunt consistente și includ date din Registrul jurnal, Registrele de casă și bancă, Registrul mijloacelor fixe și Registrul de inventar.

Așa cum reiese din noul set de documente ce detaliază elementele obligatorii și opționale încorporabile la nivelul noului model declarativ SAF-T publicat în august de ANAF, în România raportarea SAF-T va fi foarte detaliată, iar experiența noastră arată că, de obicei, unde sunt multe informații, apar mai multe provocări.

Prin urmare, la nivelul companiilor care țin documentația în mai multe sisteme, pot apărea dificultăți privind identificarea datelor incluse în fișier, dacă sunt stocate în mai multe sisteme de contabilitate sau software. De asemenea, ar putea fi mai greu de identificat legătura între datele disponibile în evidență și un detaliu specific cerut de sistem. Totodată, trebuie acordată atenție și sistemului de contabilitate utilizat, conform cu specificațiile clientului sau furnizorului, dar care ar putea să nu permită extragerea rapoartelor SAF-T. Atunci când apar astfel de solicitări este important să cartografiem datele care trebuie raportate și să ne asigurăm că fișierul SAF-T poate fi depus în formatul cerut.

În plus, companiile ar trebui să își ”califice” datele pe care le dețin și le vor folosi, pentru a fi sigure de calitatea lor. Din experiență, știm că, în acest fel, vor fi ușor de descoperit diferențele dintre raportarea TVA și contabilitate, modul în care sunt utilizate cotele de TVA diferite sau erorile în deducție.

Avantaje versus dezavantaje. Top 3 implicații pentru agenții economici

Dacă privim în ansamblu, avantajele companiilor - de exemplu, scurtarea inspecțiilor fiscale, reducerea costului conformării, întărirea concurenței loiale, interacțiune rapidă cu fiscul, ar fi mai numeroase decât dezavantajele - costuri inițiale mari pentru crearea sistemelor IT corespondente și, apoi, costurile legate de mentenanță.

Inspecții fiscale mai scurte, dar amănunțite

Va fi redus timpul petrecut de inspectorii fiscali la sediul companiilor, firmele nu își vor întrerupe mult timp activitatea, dar controlul va fi bazat pe tranzacții efective. În plus, dacă raportările vor fi extinse, inspectorii vor putea controla simultan mai multe tipuri de impozite.

Citește mai mult pe blogul PwC România

Articol semnat de Inge Abdulcair, Director, PwC România și Anca Macovei, Director, PwC România

Articol susținut de PwC România

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă