Harta care arată succesele și eșecurile vaccinării COVID în lume. Când va reuși România să își imunizeze populația pe scară largă

3 săptămâni in urmă 31


Ultima analiză a Economist Intelligence Unit (EIU) privind vaccinarea COVID arată diferențele majore dintre campaniile din țările dezvoltate - în mare parte vaccinate - și cele din statele aflate în curs de dezvoltare, care se mai chinuie încă să își imunizeze populația. Analiza EIU spune că România își va vaccina pe scară largă populația abia la finalul lui 2022, dar alte țări stau chiar mai rău.


Luna decembrie va marca împlinirea unui an de la începerea campaniei de vaccinare, iar până acum, în întreaga lume au fost administrate șapte miliarde de doze. Cifrele regionale și la nivel de țară ilustrează diversitatea situației, potrivit unei analize a Economist Intelligence Unit, divizia de cercetare și analiză a grupului Economist.


Astfel, America de Nord, Europa centrală și de vest, Australia și unele țări din Asia și America de Sud au reușit deja sau vor reuși până la finalul anului să își vaccineze populația pe scară largă.


Estimările analiștilor EIU spun că România va reuși această performanță abia la finalul anului 2022. În aceeași situația cu România se află țări precum Rusia, India, Bulgaria și alte state din Balcani.


Când va fi atinsă vaccinarea pe scară largă: finalul lui 2021 (țările cu albastru), mijlocul lui 2021 (țările cu albastru deschis), finalul lui 2022 (țările cu galben), din 2023 încolo (țările cu roșu) | Sursa: EIU

Cele mai multe state din Africa și unele din Asia vor vaccina pe scară largă populația și mai târziu - în 2023 sau chiar mai târziu.


EIU nu folosește un procent anume, ci formula „vaccinare pe scară largă”, un termen pe care Universitatea John Hopkins îl descrie drept momentul în care datorită imunizării, coronavirusul nu va mai infecta foarte mulți oameni, transmiterea comunitară va fi limitată, iar patogenul nu va mai avea multe șanse de a dezvolta mutații.


Dincolo de harta vaccinării, analiza EIU oferă totodată o serie de lecții ale campaniei de vaccinare de până acum.


Canada a început greu, a continuat cu viteză


Campania de vaccinare din Canada a început greoi, dar a continuat cu o viteză spectaculoasă.


Succesul nu a fost garantat de la început. La începutul lui 2021, când cele mai multe economii G7 își imunizaseră deja cetățenii vulnerabili, Canada era mult în urmă, cu o rată de vaccinare de doar 1%.


Principala problemă era reprezentată de lipsa accesului la livrări suficiente de doze din fabricile din Europa, în ciuda faptului că autoritățile contractaseră cel mai mare număr de vaccinuri pe cap de locuitori din lume.


Premierul Justin Trudeau și-a menținut prognoza că toți canadienii vor putea să se vaccineze, dacă vor dori, până la sfârșitul verii, lucru care s-a întâmplat.


Din martie, problemele de producție din Europa au început să se rezolve, iar Canada a început să distribuie în țară și să administreze dozele rapid, mulțumită unei infrastructuri bine dezvoltate deja.


La finalul lui august, mai bine de 60% dintre canadieni erau deja complet vaccinați, una dintre cele mai mari rate din lume la acel moment.


Succesul a contribuit la victoria electorală la limită a lui Trudeau în alegerile din septembrie, evidențiind rolul electoral pe care campaniile de vaccinare l-au jucat.


Rusia, un eșec cu efecte fatale


Pe hârtie, Rusia era pregătită pentru o campanie de vaccinare rapidă. Țara a fost prima care a înregistrat un vaccin COVID, mulțumită unei expertize de durată în domeniu (dar și faptului că a anunțat reușita înainte de terminarea testelor).


Moscova a folosit produsul - Sputnik - ca parte a forței sale diplomatice, promovând vaccinul ca o alternativă la cele vestice.


Și totuși, un an mai târziu, campania locală și globală de vaccinare cu Sputnik au eșuat, scrie EIU: doar o treime din populația Rusiei a fost vaccinată, iar multe dintre țările care plănuiau să folosească Sputnik caută acum alternative.


Eșecul campaniei are două motive. Primul este scepticismul rușilor, prezent și în alte țări ex-sovietice. Obligativitatea vaccinului în unele cazuri a dezvoltat mai degrabă o industrie de producție a certificatelor false.


Al doilea motiv ține de chestiunile de producție, care au afectat fabricarea dozei 2 a vaccinului și au subminat diplomația vaccinului derulată de Moscova.


Pe plan intern, eșecul campaniei de vaccinare a avut consecințe dramatice. Lovită grav de ultimul val COVID, Rusia a ajuns acum la unul dintre cele mai negre bilanțuri din lume: aproape 800.000 de morți în exces în pandemie.


Tragedia va cântări timp de mai mulți ani în prognoza economică a țării, mai ales că perspectiva demografică era deja sumbră încă înainte de pandemie.


Chile: când vaccinarea rapidă are rezultate neașteptate


Campania de vaccinare din Chile a început rapid și devreme. Deja în mai, 42% dintre locuitori fuseseră vaccinați, mult în fața altor țări dezvoltate. Șase luni mai târziu, Chile anunța o rată de vaccinare de 79%.


Statul sud-american cumpărase cele mai multe doze de vaccin Sinovac din China devreme și primise primul transport la sfârșitul lui ianuarie.


În mai, Sinovac devenise deja principalul vaccin folosit în țară, administrat în 90% din cazuri. Alte state sud-americane s-au aflat în aceeași situație, printre ele El Salvador, Mexic și Uruguay.


Însă această campanie rapidă nu a rezolvat imediat lucrurile. Rata mare de vaccinare inițială a oferit autorităților și populației un fals sentiment de siguranță, în ideea că pandemia este în mare parte terminată.


Restricțiile au fost anulate într-un moment în care mai puțin de 50% din populație fusese vaccinată, și asta cu Sinovac, un ser care s-a dovedit mai puțin eficient decât alte produse, în special împotriva variantei Delta.


A urmat o creștere majoră a infectărilor și a deceselor, care a determinat autoritățile să impună un nou lockdown.


Guvernul din Chile încearcă acum să își diversifice portofoliul de vaccinuri cu comenzi adiționale de Pfizer, Moderna și Sputnik.


Cambodgia, un succes al diplomației chineze a vaccinului


Judecând după nivelul de dezvoltare al țării, Cambodgia ar fi trebuit să fie capabilă să își vaccineze populația cândva în 2022 sau 2023. Dar în octombrie anul acesta, statul asiatic își imunizase deja 80% din populație.


Succesul ține de trei factori. În primul rând, Cambodgia a cumpărat vaccinuri din China devreme, beneficiind de politica diplomatică a Beijingului care presupune livrarea de vacccinuri către țările aflate în curs de dezvoltare.


În al doilea rând, guvernul Cambodgiei a folosit armata pentru a suplimenta lipsurile sistemului sanitar, în special în zonele rurale.


În al treilea rând, autoritățile au fost atente să nu ridice restricțiile înainte de a atinge un nivel mare de imunizare a populației.


Rata mare de imunizare în Cambodgia înseamnă nu doar că populația este mai ferită de criza sanitară, dar și că perspectivele economice sunt mai luminoase, în comparație cu cele ale unor vecini. Asta în condițiile în care turismul reprezintă 12% din PIB-ul țării.


Africa, fără perspective


Campania de vaccinare a Africii a eșuat. Până în luna octombrie, mai puțin de 6% din populația continentului era vaccinată împotriva COVID.


În multe țări, inclusiv Burkina Faso, Camerun, Ciad, Etiopia, Guinesa Bissau, Mali, Nigeria sau Tanzania, ratele de vaccinare sunt chiar mai mici, în unele cazuri la 1%.


Motivul: în ciuda creșterii producției globale, țările în curs de dezvoltare au de așteptat foarte mult.


Solidaritatea globală nu funcționează. Până acum, mecanismul umanitar COVAX a livrat doar aproximativ 400 de milioane de doze din cele 1,9 miliarde pe care își propusese să le livreze anul acesta.


Chiar dacă în cele din urmă vaccinurile vor fi livrate în Africa în număr mare, asta nu va rezolva problemele continentului, din moment ce multe țări vor avea dificultăți în a pune la punct o infrastructură de distribuție și administrare a dozelor.


Citeşte Articolul Întreg pe Sursă