Guvernul va analiza unde se duc banii de educație și va propune măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice în domeniu / Un memorandum arată că “s-au făcut eforturi” pentru creșterea alocărilor bugetare, dar fără rezultate “satisfăcătoare”

1 săptămână in urmă 20

https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2020/12/dreamstime_m_57739599-e1608030409692.jpg
Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, un memorandum prin care este aprobată analiza modului cum au fost cheltuiți, în anii recenți, banii de educație, pentru a vedea care sunt zonele unde pot fi eficientizate cheltuielile și evitate programele care generează risipă. Memorandumul stabilește un program care urmează să se soldeze cu măsuri de creștere a eficienței, memorandum care arată că, “deși s-au făcut eforturi de în sensul creșterii alocărilor bugetare pentru educație, unii dintre indicatorii de rezultat centralizați la nivelul Uniunii Europene nu prezintă valori satisfăcătoare”.
  • Memorandumul, așa cum este formulat, enumeră mai mulți indicatori ai rezultatelor slabe – scorurile PISA 2018, procentul slab al participării la învățământul preșcolar, rata ridicată de părăsire timpurie a școlii. Și le asociază, la nivel de construcție a textului, cu acele tipuri de de cheltuieli unde s-au înregistrat “creșteri semnificative” ale cheltuielilor: cele pentru încălzire și iluminat, ajutoarele sociale, transferurile către instituțiile publice, bursele și cheltuielile pentru “mașini, echipamente și mijloace de transport”.

Pregătirea acestei analize a cheltuielilor de sector este explicată prin faptul că așa cere PNRR: “Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Guvernul României și-a asumat realizarea sistematică a analizelor de cheltuieli publice, includerea rezultatelor analizelor de cheltuieli în proiectele de buget ale ordonatorilor de credite analizați și realizarea unor evaluări ex-post independente. Unul dintre obiectivele generale ale Pilonului III al PNRR, Componenta C8/Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, este îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice. Pentru realizarea acestuia, Reforma 3/Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară, prevede două jaloane (201 și 203) referitoare la realizarea analizelor de cheltuieli în domeniile educație și sănătate.”

Memorandumul prevede că:

  • Până la sfârșitul acestei luni trebuie stabilită componența grupului de lucru care să analizeze cheltuielile publice în domeniul educației
  • Până la sfârșitul anului să fie colectate datele necesare 
  • În trimestrul I al anului 2023 trebuie să fie elaborat un proiect al Raportului de analiză și un “Memorandum de aprobare a măsurilor rezultate”
  • În trimestrul al II-lea al anului viitor să fie aprobat Memorandumul de aprobare a măsurilor rezultate”

Analiza urmează să ia în considerare perioada 2017-2019, iar dacă există date pentru anii 2020-2021 acestea vor putea fi, de asemenea, luate în calcul.

Ce spune Memorandumul adoptat de guvern despre indicatorii care “nu prezintă valori satisfăcătoare”, deși “s-au făcut eforturi în sensul creșterii alocărilor bugetare:

  • “Rezultatele obținute în anul 2018 la evaluările standardizate ale OECD (testele PISA) referitoare la lectură, matematică și științe, în cazul elevilor având vârsta de 15 ani, înregistrează, pentru România, valorile de 40,8%, 46,6% respectiv 43,9%, față de media EU-27, de 22,5%, 22,9% respectiv 22,3%.
  • Un alt indicator este participarea la învățământul preșcolar a copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta de înscriere în învățământul obligatoriu care, în anul 2019, înregistrează pentru România valoarea de 78,6%, față de media EU-27, de 92,8%.
  • De asemenea, rata de părăsire timpurie a școlii, care măsoară procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani din totalul populației de aceeași vârstă, având cel mult studii gimnaziale, și care nu sunt cuprinși în nicio formă de educație sau de formare profesională, a înregistrat în anul 2020, în cazul României, valoarea de 15,6% față de media europeană EU-27, de 8,7%, în aceeași perioadă.”

Ce cheltuieli spune Memorandumul că au crescut în perioada 2017-2019, de:

  • cheltuielile pentru bunuri și servicii, pe total au scăzut, însă în structura lor unele cheltuieli au crescut, respectiv: cheltuielile pentru încălzire și iluminat (+ 8,2%), alte cheltuieli pentru funcționare (+14,3%);
  • transferurile către instituțiile publice, au crescut și ele cu 27,1%, de la 82,5 milioane lei la 104,9 milioane lei;
  • ajutoarele sociale au crescut în anul 2018, față de anul 2017, cu 8,9%;
  • la titlul ”Alte cheltuieli” bursele au crescut cu 14,3%. Sumele aferente persoanelor cu handicap neîncadrate au crescut în 2019 față de 2018 cu 25,1%, iar despăgubirile civile au crescut în anul 2019, față de 2018, de 20,5 ori (de la 16,9 milioane lei la 346,1 milioane lei);
  • la titlul ”Active nefinanciare”, categoria de cheltuieli ”Mașini, echipamente și mijloace de transport” a crescut cu 40,3%.

Documentul precizează că “în bugetul pe anul 2022 alocările pentru cheltuielile prezentate mai sus au crescut semnificativ față de cele din anul 2019: la bunuri și servicii cu 22,5 milioane lei; transferuri către instituțiile publice cu 62,8 milioane lei; ajutoare sociale cu 52,2 milioane lei; burse cu 58,3 milioane lei; sume aferente persoanelor cu handicap neîncadrate cu 23,7 milioane lei; active nefinanciare, pe total, cu 20,4 milioane lei.”

Foto: © HaywiremediaDreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Articolul Guvernul va analiza unde se duc banii de educație și va propune măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice în domeniu / Un memorandum arată că “s-au făcut eforturi” pentru creșterea alocărilor bugetare, dar fără rezultate “satisfăcătoare” apare prima dată în Edupedu.ro.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă