Gorjul, a doua Valea Jiului după închiderea minelor. Miner: "Stingem becul în România la propriu"

4 săptămâni in urmă 15

De Alin Stan.
Publicat: 28.09.2021, 20:11.
Actualizat: 28.09.2021, 20:11

Localităţi pustiite de oameni şi abandonate de autorităţi. Asta ar putea ajunge zonele în care încă se mai face minerit la noi. Renunţarea la energia pe bază de cărbune ar putea pune pe butuci judeţul Gorj, unde mare parte din populaţie depinde, într-un fel sau altul, de locurile de muncă din mine. Oamenii se tem că planurile măreţe vor rămâne doar planuri, iar ei vor fi nevoiţi să se descurce cum pot.

Răni adânci într-un pământ abandonat. Aşa vor ajunge puţinele cariere miniere care încă mai rezistă la noi. Sute de hectare din care s-a extras deja tot ce se putea vor fi lăsate de izbelişte, să fie acoperite doar de timp. Planul de a închide carierele până în 2032 ar putea transforma Gorjul în a doua Valea Jiului.

Gheorghe Ţacu, miner: O să umplem rândurile şomerilor. Alte locuri de muncă nu mai există în zonă. Practic, toată zona de sud este la pământ. Zone industriale nu mai există. Va fi ca în Valea Jiului. Este zona cea mai defavorizată. Va fi foarte rău. Dacă nu ne vor lăsa să venim la muncă. Această carieră este de viitor.

Peste 11 mii de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia nu pot face planuri mai departe de ziua de mâine. Nu mai văd speranţă decât peste hotare.

A doua Valea Jiului a Românie

Mircea Gherendi, miner: Această companie este baza acestui judeţ. Odată cu închiderea ei, copiem dezastrul din Valea Jiului care se numeşte astăzi Valea Plângerii, la propriu. Va trebui să urmăm calea străinătăţii. România este pe locul doi după Siria. Oamenii ăia pleacă din cauza războiului, iar noi de sărăcie. Domnule, stingem becul în România la propriu. Trebuie să înţelegem odată treaba asta.

Dacă la scară mică imaginile sunt deprimante, nu la fel se vede de la înălţimea scaunelor de şefi.

Cosmin Trufelea, director Cariera Roşia: Va fi ultima carieră care se va închide, dar nu mai devreme de 10-15 ani. Economia este dinamică, preţurile sunt dinamice. Este un program până în 2032, dar există posibilităţi de extindere.

Bună parte din energia din sistem e asigurată de termocentrala de la Rovinari.
Iosif Chircă, director Termocentrală Rovinari: În momentul de faţă, Rovinariul produce 13% din puterea realizată în sistem. Vorbim la această oră de 6.500 de MW.

Închiderea minelor va lovi întâi în municipiul Motru, oraşul Rovinari, dar mai ales în localităţile Cătunele şi Mătăsari.

Cosmin Morega, primar Motru: Întreg judeţul depinde de această mare companie. Încep ca oamenii să plece, să rămână acele locuinţe părăsite. Să vezi doar 2-3 becuri aprinse pe o scară de bloc, restul închis totul.

Doar că, în unele zone, oamenii se tem că, de frica facturilor, nici măcar becurile nu vor mai fi aprinse.

Florinel Ţuilă, primar Cătunele: Odată cu dispariţia zăcământului de cărbune, preţul la energia electrică va creşte mult.

În timpul ăsta, localităţile devin tot mai pustii. Şi mai cocoşate sub timp.

"Peste câţiva ani, va rămâne un oraş de bătrâni. Ei vor rămâne aici până vor pleca pe ultimul drum pentru că suntem, în general, pensionari din minerit", spune un localnic.

Până şi praful de cărbune de pe maşinile din Mătăsari pare să aibă zilele numărate. Iar din sărăcia în care deja se zbat, oamenii au pierdut şi ultima urmă de speranţă.

"Cel mai sărac. Pe lângă pensionari, va fi cel mai sărac judeţ. Sunt blocuri părăsite", mai spune un localnic.

Cât va mai rămâne din zona care altădată aducea aici oameni din toate colţurile ţării nu ştie nimeni să spună clar acum. Proiecte şi planuri se tot fac, dar localnicii au învăţat să se bazeze mai puţin pe ce li se spune de sus şi mai mult pe ce ştiu că pot face singuri.

Descarcă aplicaţia Observator News din Google Play sau App Store şi fii la curent cu ştirile momentului din România şi din lume.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă