Germania pregătește o reformă masivă a sistemului de îngrijire la domiciliu a bătrânilor. Majoritatea îngrijitoarelor vin din Europa de Est

1 lună in urmă 15

Mult peste 600.000 de îngrijitori lucrează ilegal în Germania, iar majoritatea provin din Europa de Est şi sunt femei. O reformă anunţată de ministrul Sănătăţii le-ar îmbunătăţi notabil condiţiile de muncă, scrie Deutsche Welle într-o analiză dedicată sistemului.

Nu au contract de muncă german, nu au asigurare de sănătate germană, sunt plătite cash şi nu câştigă cine ştie ce. Aproape 750.000 de femei, majoritatea din Polonia, Slovacia, România şi Bulgaria îngrijesc germani în vârstă, în casele cărora sunt găzduite. Fără aceste femei situaţia ar fi dramatică în domeniu. Dar, oficial, cele mai multe dintre ele nu există.

Potrivit estimărilor, 90 la sută din îngrijirea la domiciliu este prestată în Germania ilegal. Trei sferturi din cei 4,1 milioane de germani care necesită îngrijire preferă să fie îngrijiţi la domiciliu decât să se mute într-un cămin de bătrâni. Cererea de îngrijitori la domiciliu este aşadar foarte mare, dar până acum niciun guvern german nu a avut curajul să reglementeze această branşă. Agenţiile ilegale de intermediere sunt de aceea în continuare mai ieftine decât concurenţa lor legală, fiindcă eludează contribuţiile sociale şi plătesc mai puţin decât salariul minim.

„Modelul de ocupaţie de a lucra pentru cineva în casa căruia şi locuieşti nu a fost încă recunoscut de statul de drept, de aceea nu poate exista nici siguranţă juridică pentru îngrijitoarele esteuropene”, a explicat avocatul Frederic Seebohm, însărcinatul cu afaceri al asociaţiei pentru îngrijire la domiciliu „Verband für häusliche Betreuung und Pflege e.V.” (VHBP).

Juristul subliniază că angajarea fără forme legale a unei persoane şi neplata părţilor sociale care decurge de aici constituie un delict penal. Cele estimativ 300.000 de familii – cifre oficiale nu există – care dau de lucru „la negru” îngrijitorilor, ştiu în cea mai mare parte că încalcă legea.

Noi reguli de joc

Reforma în sectorul de îngrijire anunţată de ministrul federal al Sănătăţii, Jens Spahn, ar putea schimba regulile jocului, a estimat însărcinatul cu afaceri al VHBP. Spahn a prezentat în linii mari reforma în octombrie 2020, cu menţiunea că „îngrijirea este chestiunea socială a anilor 20”. Până acum nu există încă un proiect de lege care ar putea fi pus pe masa Bundestagului, dar varianta sa de lucru, care a fost făcută publică pe 16.03.2021, prevede recunoaşterea îngrijirii la domiciliu drept model regulat de ocupare a forţei de muncă. Acesta ar fi un pas în direcţia reglementării sectorului, chiar dacă baza juridică mai trebuie perfecţionată.

Austria se află cu mult înaintea Germaniei în privinţa reglementării îngrijirii la domiciliu. „Legea asistenţei casnice” le permite îngrijitorilor să se înregistreze ca liber profesionişti. Aşa procedează şi Anna Tadrzak, o îngrijitoare în vârstă de 50 de ani din Polonia. Ea şi-a găsit jobul prin agenţia „Caritas rundum betreut” din Viena. Tadrzak lucrează în schimburi de două până la patru săptămâni, după care face o pauză cu aceeaşi lungime de timp.

Exemplul austriac

Acest model funcţionează foarte bine, spune Anna Tadrzak, fiindcă îngrijirea la domiciliu înseamnă practic să lucrezi 24 de ore din 24. „Dacă clientul te strigă de cinci ori pe noapte, atunci te duci şi te ocupi de el de cinci ori pe noapte. Fiecare zi e diferită”, spune ea. Şi felul muncii prestate şi volumul ei diferă în funcţie de nevoi şi de aşteptările familiei. „Clienţii nu vor doar îngrijitori. Ei vor şi bucătari, femei de serviciu şi oameni care să se ducă la cumpărături. Câteodată le dai un deget şi ei îţi apucă toată mâna. În cele din urmă te trezeşti că nu mai ai deloc viaţă personală.”

Dificultatea de a stabili limite temporale şi un caiet de sarcini pentru această muncă de îngrijire nereglementată face ca mulţi îngrijitori să devină victime ale exploatării. Modelul de afacere al agenţiilor care intermediază îngrijitori ilegali trăieşte din învecinarea Germaniei cu ţări ale UE în care venitul mediu este considerabil mai mic, ale căror cetăţeni au dreptul să circule liber în spaţiul comunitar. Agenţii înregistrate în Germania încheie parteneriate cu organizaţii din Europa de Est, care preiau sarcina de a găsi forţe de muncă, pe care le intermediază familiilor germane, fără să le înregistreze la autoritatea locală, fără să le încheie asigurare de sănătate şi fără să le verifice calificarea profesională.

Angajaţi invizibili devin esenţiali pentru sistem

„Pandemia de coronavirus a provocat reforma în sectorul îngrijirii”, subliniază Frederic Seebohm. Într-adevăr, închiderea precipitată a graniţelor în timpul primului lockdown din primăvara anului trecut a făcut ca îngrijitorii care se aflau în străinătate să nu mai poată veni decât cu mare dificultate la pacienţii lor din Germania. Drept urmare, şi îngrijitorii care lucrau ilegal au trebuit să fie recunoscuţi ca esenţiali pentru sistem.

De asemenea, în timpul primului lockdown a devenit necesar ca îngrijitorii să dobândească acces la sistemul de sănătate german. Nu doar fiindcă unii s-au îmbolnăvit ei înşişi de Covid, ci fiindcă în absenţa dreptului de a fi vaccinaţi şi testaţi, exista primejdia ca îngrijitorii să-i infecteze pe pacienţii lor, care fac parte din grupa cu risc maxim de îmbolnăvire.

Urgenţa cu care trebuie aplicată reforma în sectorul de îngrijire în contextul crizei de coronavirus nu constituie însă decât o parte a problemei. Şi în Germania şi în Austria cererea de îngrijitori este mult mai mare decât oferta. „În Austria vor lipsi până în 2030 între 80.000 şi 100.000 de îngrijitori”, afirmă Stefanie Zollner-Rieder, specialistă în cadrul „Caritas rundum betreut”. „Modelul austriac funcţionează foarte bine, dar pandemia de coronavirus ne-a arătat că trebuie să-l facem mai rezilient.”

Criză pe termen scurt, tendinţe pe termen lung

Germania are printre cei mai mulţi locuitori trecuţi de 65 de ani la nivelul întregii UE şi o rată scăzută a natalităţii (1,4 copii la o femeie). De asemenea, speranţa de viaţă este mare – 79 de ani în cazul bărbaţilor şi 83 de ani în cazul femeilor. Această tendinţă demografică se va accentua în decursul deceniilor viitoare şi chestiunea modalităţii de finanţare a nevoii crescânde de îngrijitori a devenit presantă.

Actuala propunere de reformă, care va conţine probabil măsuri de majorare a sprijinului financiar acordat celor care necesită îngrijire, are în Germania o relevanţă politică aparte, deoarece campania electorală pentru legislativele din toamnă a început deja. Presiunile asupra ministrului Sănătăţii, Spahn, să prezinte Bundestagului un proiect de lege, devin tot mai mari pe zi ce trece. Chiar dacă ar putea fi tardiv pentru actuala legislatură, Frederic Seebohm rămâne optimist în privinţa probabilităţii unor reforme în acest sector, fiindcă majoritatea partidelor sunt convinse de nevoia unor schimbări. (Sursa foto: Inquam Photos/George Călin)

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă