EXCLUSIV Peste zece persoane au filat magistrați și ziariști / În peisaj apare și un fost ofițer SRI / Procurorul Fleckhammer a clasat dosarul/ Părțile vătămate se plâng de ancheta superficială/ Mari semne de întrebare rămase fără răspuns

3 săptămâni in urmă 63

Mobilizare fără precedent în operațiune de filaj executată acum un an, în februarie 2020, când jurnaliști și magistrați au fost urmăriți pas cu pas în timp ce participau la un eveniment privat într-un restaurant din Centrul Capitalei.

Din ordonanța de clasare a dosarului, consultată de G4Media.ro, rezultă că nu mai puțin de zece persoane, pretinși jurnaliști, au fotografiat și înregistrat audio video patru persoane care nu ocupă poziții atât de importante încât să justifice o asemenea alocare de resurse, pe care nici o redacție mare nu și-o permite.

Victimele filajului au fost Horațiu Radu, pe atunci ajunct interimar al Parchetului General, judecătorul Răzvan Păștilă și jurnaliștii Alex Costache și Cosmin Savu. Horațiu Radu a fost numit între timp secretar general la Ministerul Justiției.

Dosarul a fost clasat de procurorul Robert Fleckhammer, în prezent șef al unei secții din DIICOT. Victimele filajului au făcut însă plângere împotriva ordonanței de clasare, acuzând faptul că ancheta a fost efectuată superficial, că nu a verificat o serie de informații cheie dar că a ținut în schimb să se asigure că autorii filajului nu lucrează pentru vreunul dintre serviciile de informații și că acțiunea ar fi avut un caracter ”pur jurnalistic”.

De notat că în peisaj apare și un fost ofițer SRI, care în prezent este proprietarul unor firme private de Intelligence și care a împrumut unui fost polițist de frontieră, pretins jurnalist, o mașină pentru a participa la filaj.

Ce s-a întâmplat în urmă cu un an?

În seara zilei de 20 februarie 2020, doi magistrați și doi jurnaliști au fost urmăriți pas cu pas, filmați, înregistrați și intimidați de un veritabil serviciu secret paralel camuflat într-o divizie de paparazzi.

Postul de televiziune România TV controlat de fugarul Sebastian Ghiță, inculpat în mai multe dosare la DNA, a difuzat a doua zi, pe 21 februarie, imagini cu Horațiu Radu, procuror, ajunct interimar al Parchetului General, judecătorul Răzvan Păștilă și jurnaliștii Alex Costache și Cosmin Savu în timp ce participau la un eveniment privat într-un restaurant din Centrul Capitalei.

Vezi aici înregistrarea difuzată de România TV

Imaginile au fost preluate rapid de publicațiile Gândul, controlat de Radu Budeanu, cercetat de DNA, și de EVZ, deținut de Dan Andronic, condamnat definitv într-un dosar și trimis în judecată în altele. Imaginile au fost prezentate drept ”dovada” unei pretinse conspirații împotriva noilor procurori șefi numiți la începutul anului de președintele Klaus Iohannis.

În realitate, cei patru sărbătoreau ziua de naștere a procurorului Horațiu Radu, după cum au declarat participanții la întâlnire pentru G4Media.ro.

Cine au fost autorii filajului?

Din ordonanța de clasare a dosarului obținută de G4Media.ro rezultă că au fost cel puțin zece persoane implicate în operațiunea de filaj.

Este vorba de Dan Andrei Năstase, care s-a prezentat drept fotoreporter la publicațiile Can Can și Gândul, deținute de Radu Budeanu. Năstase a susținut în timpul anchetei că a fost însoțit de Dragoș Dumitru, Florin State, Cătălin Florin Guță, Alexandru Marius Ioniță și Elena Lorena Dobrică, care a condus mașina cu care împreună cu prietenul ei, Dan Andrei Năstase s-au deplasat la restaurant pentru a executa filajul.

”Din vizionarea filmului și din declarațiile martorilor (…) se constată că a fost realizat cu dispozitive mobile (posibil telefon sau aparat foto) aflate asupra celor care filmau, atât in incinta restaurantului, cât și printr-un geam din afara acestuia, ceea ce exclude teza ”plasării” unor mijloace tehnice în acest scop”, se arată în ordonanța de clasare a procuroului Fleckhammer.

Fragment din ordonanța de clasare/ Interogatoriu

Pe lângă cele șase persoane de mai sus, la operațiunea de filaj a mai participat Vlad Eugen Dragomir, un fost polițist de frontieră, care s-a prezentat drept jurnalist angajat la firma WebEditing Developement SRL.

Dragomir a susținut în timpul anchetei că a fost chemat acolo de fotoreporterul Dan Andrei Năstase și că trebuia ”să fotografieze un jurnalist”, al cărui nume a mai spus că nu-l cunoaște. Dragomir la rândul său a precizat în timpul audierilor că a mai lucrat cu alți colegi, menționând alte trei nume: Adi, Ionuț și Grig.

Dragomir a mai spus că a venit la restaurant cu o Skoda Octavia albă împrumutată de la priteneul său Gabriel Ionuț Olaru. ”Dumneavoastră sau colegii dumneavoastră ați colaborat cu servicii secrete sau de informații, de exemplu SRI, SIE, DGPI, DIA, etc”, l-a întrebat procurorul Fleckhamer pe fostul polițist de frontieră.

”Nu, din câte știu eu”, a răspus fostul polițist de frontieră Vlad Eugen Dragomir.

Apare în peisajul fostul ofițer SRI

Însă prietenul de la care Dragomir susține că doar a împrumutat mașina, Gabriel Ionuț Olaru, este un fost ofițer SRI.

Întrebat de procuror care sunt studiile sale, de când profesează, Olaru a răspuns: ”Academia Națională de Informații în anul 2004, ulterior am lucrat până în 2009 în cadrul SRI. În perioada 2009 – 2012 am lucrat în cadrul MapN, ulterior la Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie din cadrul Ministerului Economiei până în 2013, după care câteva luni am lucrat la Transelectrica. M-am detașat la ministerul de Finanțe în 2013 și ulterior în anul 2014 am luat concursul ca funcționar public în cadrul acestui minister. Din 2018 am încheiat activitatea ca funcționar public și sunt administrator al firmleor sus menționate”.

Fragment din ordonanța de clasare/ Ionut Olaru declarație de martor

Fostul ofițer SRI controlează firmele Isco intellis SRL, Isco Intellis Investigations SRL și Isco Intellis Close Protection SRL. Mașina îmrpumutată aparține firmei FaceDesign SRL, unde fostul ofițer SRI este de asemenea acționar.

Din verficările realizate de G4Media.ro rezultă că în iulie 2020, o persoană cu numele Vlad Eugen Dragomir înregistrează în Otopeni firma Voyager Rent Car SRL. Fostul polițist de frontieră a lucrat, conform declarațiilor fostului ofițer SRI, la Otopeni.

Dragomir este administratorul societății și acționarul majoritar, cu 95% dintre acțiuni. Am încercat să luăm legătura cu acesta, dar juristul cu care colaborează firma Voyager Rent Car SRL ne-a transmis că domnul Dragomir ne va contacta dacă va dori acest lucru. Până la ora publicării articolului, acesta nu a încercat să ia legătura G4Media.ro.

Restul de 5% din Voyager Rent Car SRL sunt deținute de o altă firmă, este vorba de Advertising Group Division. Acționarul unic și administratorul acestei din urmă societăți este Radu Călin Prunaru. Acesta mai este prezent ca acționar sau administrator în alte patru firme, printre care și CanCanTV SRL, unde deține 5%.

Nu este clar de ce ar fi avut nevoie fostul polițist de frontieră să împrumute o mașină de la firma fostului ofițer SRI dacă el însuși este acționar principal la o firmă care se ocupă tocmai cu închierea de mașini.

Pentru cine lucra fostul polițist de frontieră?

Firma Web Editing Developement pentru care ar lucra ca ”jurnalist” fostul polițst de frontieră, Vlad Eugen Dragomir, prietenul fostului ofițer SRI, este controlată pe hârtie de Cristina Claudia Săvulescu Budeanu, soția lui Radu Budeanu.

Numele firmei era inițial Web Editing Development Network din București, societatea a fost înființată în ianuarie 2016. Atunci acționarul unic și administrator era Sorin State (Florin State este numele unuia dintre participanții la filaj). State îi cedează în aceleșai an pachetul majoritar de acțiuni Cristinei Săvulescu Budeanu.

Sediul firmei de la înființare și până în februarie 2020 a fost pe strada Biharia nr 67-77, bloc corp B, etaj 1. Clădirea face parte din Metav Business Park, proiect imobiliar deținut prin firma Metav SA de către Puiu Popoviciu și Radu Dimofte. Din februarie anul trecut, firma a plecat din clădirea fugarului Puiu Popoviciui și  s-a mutat însă februarie 2020 pe Şoseaua Fabrica de Glucoză.

Printr-o hotărâre 23 noiembrie 2020, Web Editing Developmentt SRL devine Gandul Media Network SRL. Pe pagina de LinkedIn a firmei, societatea se prezintă că ar deține 12 titluri de publicații, printre care Gandul, Gandul Financiar etc.

Tot acum, Claudia-Cristina Săvulescu-Budeanu devine acționar unic.

Cristina Săvulescu-Budeanu: ”Ce filaj, cum, ce, a fost filaj?!

Am luat legătura cu Cristina Claudia Săvulescu Budeanu pentru a ne preciza dacă filajul realizat de fostul polițist de frontieră era pentru firma sa sau pentru un alt client.

Primul răspuns al creatoarei de modă a fost că nu știe despre caz. ”Nu cunosc foarte mult, nu prea citesc presa. De ce aveți nevoie de la mine?”, ne-a răspuns proprietara din acte a firmei care administrează titluri ca Gandul, Gandul Financiar, CanCan, etc

Când i-am relatat de faptul că Vlad Eugen Dragomir a susținut că lucra pentru firma sa, fosta Web Editing Development SRL – actuala Gandul Media Network SRL, aceasta a replicat: ”Da, nu pot să vă dau prea multe informații despre acest subiect. Dacă aveți vreo întrebare, vă ascult și dacă știu, vă răspund”.

Am întrebat-o dacă a solicitat angajaților ca jurnaliștii și magistrații să fie urmăriți.

”Ce persoană?”, a mai întrebat Claudia Cristina Săvulescu Budeanu.

I-a repetat numele lui Vlad Eugen Dragomir și i-am transmis ”El a spus că s-a angajat la firma dumneavoastră și a primit instrucțiuni să facă acel filaj”.

”Ce filaj, cum, ce, a fost filaj?!! Dar nu a fost filaj, presa … Nu pot să vă răspund la aceste întrebări, mulțumesc pentru telefon”, ne-a mai transmis aceasta înainte de termina conversația telefonică.

Plângerea jurnalistului Alexandru Costache

Alexandru Costache, unul dintre jurnaliști vizați de fila, a făcut plângere la procurorul șef DIICOT, Oana Pâțu, împotriva ordonanței de clasare a dosarului pronunțată de procurorul Robert Flekhammer.

Costache arată în plângere că ”urmărirea penală a fost desfășurata în mod superficial, fiind respinse majoritatea probelor pe care le-am solicitat, că ”procurorul de caz nu a administrat anumite mijloace de probă adecvate” și că ”a acceptat cu ușurință declarațiile martorilor”.

Principalele probleme ridicate de jurnalistul Alexandru Costache și marile semne de întrebare:

”Deși unii dintre făptuitori au susținut că sunt jurnaliști, parchetul a acceptat cu ușurință acest fapt fără a mai verifica această calitate și prin alte mijloace de probă: adrese către angajatori, legitimație, contract de muncă, adeverință de angajat, sursă de venituri, locuri de muncă anterioare. Calitatea acestor pretinși jurnaliști nu poate fi verificată în spațiul public, nu există articole sau lucrări publicate de aceștia, iar prezentarea imaginilor la TV s-a făcut de alte persoane identificabile (Victor Ciutacu și Dan Andronic), astfel încât se impuneau verificări aprofundate în acest sens din partea parchetului. Pretinșii jurnaliști declară că sunt angajați la WebEditing Development SRL, publisher-ul ziarului tabloid CanCan și al revistei Ciao, însă aceste publicații nu a redat nimic despre această operațiune. Se pune astfel întrebarea de ce, dacă era un demers jurnalistic onest, produsul acestuia nu a fost livrate CanCan și Ciao, ci a fost transmis pe căi oculte, netransparente, altor platforme online sau televiziuni. Procurorul nu a verificat din ce motiv și în ce temei imaginile, fotografiile și filmările efectuate de jurnaliști pretins angajați la WebEditing Development SRL au fost livrate și difuzate pe RTV, www.evz.ro și, respectiv, www.luju.ro, dacă ziarul CanCan și revista Ciao au fost la curent cu operațiunea la momentul desfășurarii ei și cu livrarea imaginilor către alte trusturi media. Dacă jurnaliștii (chiar și așa zișii jurnaliști) pot invoca principiul apărat de jurisprudența CEDO al protecției și nedivulgării sursei, adică a celor care au comandat operațiunea de filaj și le-au livrat pontul/informația că jurnaliști și magistrați urmează să se întâlnească în acea locație la ora respectivă – în schimb, persoanele care nu au calitate de jurnalist puteau fi interogate de către parchet cu privire la comanditarii acțiunii. Cu privire la acești făptuitori non-jurnaliști, organele judiciare nu au făcut niciun fel de verificare pentru a demonstra locul de muncă sau sursa de venituri, mărginindu-se să îi întrebe dacă au legături cu serviciile de informații. Potrivit imaginilor de pe camerele de supraveghere, din autoturismul Skoda albă cu nr B-104-SLI se dă jos un individ cu glugă care mă urmărește până în fața imobiliului în care locuies, iar autoturismul îl preia ulterior, indiciu că erau două persoane în autoturism: șoferul și individul cu glugă care se dă jos și mă urmărește. Cine sunt aceste persoane? Au fost identificate de către parchet? Sunt ele numiții Olaru Gabriel Ionuț și Dragomir Vlad Eugen? A participat activ Olaru Gabriel Ionuț (fostul ofițer SRI) la operațiunea de filaj? Așa zisa calitate de jurnalist a numitului Dragomir Vlad Eugen a fost acceptată de parchet doar pe baza declarației acestuia, fără a se efectua alte verificări suplimentare O altă întrebare care i-a invitat, practic, pe pretinșii jurnaliști să caute cea mai simplă cale de ieșire și disculpare este urmatoarea ”activitatea dumneavoastră avea un pur scop jurnalistic?”. În mod evident aceasta este o întrebare importantă, numai că parchetul ar fi trebuit să caute răspunsul nu numai în declarațiile nonșalante ale participanților, ci să verifice de ce, dacă era un demers jurnalistic, pretinșii jurnaliști nu au livrat ,,produsul’’ propriului angajator, acesta fiind difuzat în mod ocult și netransparent pe alte canale media, fără a interesa pe nimeni cum, în ce scop, în ce temei au ajuns înregistrările la respectivele trusturi și dacă făptuitorii au fost remunerați în vreun fel și dacă da, dacă și-au înregistrat sumele în baza vreunor drepturi de autor. Este evident până și pentru amatori că în acest fel s-a dorit să se ascunda identitatea reală a participanților și a comanditarilor operațiunii și să escamoteze urmele faptelor ilicite. De asemenea, în aceeași notă, organele judiciare nu au fost interesate să ridice aparatura cu care au fost făcute înregistrările, mărginindu-se să îi întrebe pe pretinșii jurnaliști doar dacă folosesc aparatură specială. Ridicarea aparaturii ar fi permis stabilirea clară a mijloacelor folosite pentru interceptare și înregistrare și dacă acestea sunt dintre cele prohibite de Legea nr.51/1991. Organele judiciare au considerat un adevărat dat faptul că activitatea desfășurată a fost una pur jurnalistică, fără a-i întreba însă pe pretinșii jurnaliști care a fost scopul acestei așa-zise activități jurnalistice. Aveau date că, în timpul întâlnirii din acea seară, persoanele vătămate urmau să încalce legea sau bunele moravuri? Urmărirea fără un scop precis a unor persoane, într-o echipă complexă, dotată cu aparatură de urmărire, nu poate fi calificată în nici un caz ca o activitate pur jurnalistică, ci ca o activitate ilicită de strângere de informații. Cum ar putea fi calificată activitate pur jurnalistică o activitate la care au participat cel puțin 10 persoane, datele rezultând chiar din dosarul cauzei? Erau oare toate aceste 10 persoane jurnaliști? Dacă nu, care au fost scopurile și justificările lor pentru a participa la operațiunea de filaj și înregistare? În nota constantă de superficilalitate, organele judiciare nu au considerat necesar să identifice și să audieze toate aceste persoane (de exemplu, numiții Adi, Ionuț, Grig sau Neferu Adelina). Organele judiciare nu au verificat cum și-au coordonat făptuitorii operațiunea între ei, cum s-au întâlnit, cum s-au contactat, la ce oră și de pe ce numere de telefon, etc. De asemenea, nu a fost valorificată corespunzător nici declarația martorului Vimer Florian, patronul restaurantului Lokal, care a susținut că au venit câteva persoane la restaurant în jurul orelor 16-17 pentru a verifica locația. Nu s-a făcut niciun demers pentru identificarea acestor persoane și nu s-au ridicat imaginile audio-video de la ora respectivă de la locațiile învecinate. Nu au fost solicitate la CNA copiile emisiunilor de la RTV, unde au apărut imaginile. Din acele înregistrări rezultă nu doar că au fost captate imagini cu persoanele vătămate, ci că acestea au fost și înregistrate, în emisiune fiind redată și o scurtă discuție de la masă. Verificarea acestor înregistrări și a suportului lor original ar fi putut demonstra că am fost supuși unei operațiuni ilegale de filmare și înregistrare.

Jurnalistul Alexandru Costache solicită în plângrea adresată procurorului șef DIICOT, Oana Pâțu, infirmarea ordonanței de clasare și reluarea urmăririi penale în scopul completării acesteia.

De ce a fost executat filajul? Pretextul oficial

Radu Budeanu/ Sursa Foto: Agerpres

Teoria pretinsei conspirații împotriva numirilor noilor procurori șefi a fost lansată de ziarul Gândul încă din data de 12 februarie și a fost preluată in extenso de postul de televiziune Antena 3, fondat de Dan Voiculescu, condamnat definitiv în dosarul ICA pentru corupție.

În esență, ziarele și televiziunile controlate de cei patru moguli cu probleme penale (Radu Budeanu, Dan Andronic, Sebastian Ghiță și Dan Voiculescu) acreditau ideea că cele câteva voci critice din presă și magistratură la adresa noilor procurori șefi s-ar explica printr-o pretinsă conspirație împotriva acestora coordonată de procurorul Horațiu Radu, care implica și G4Media.ro.

G4Media.ro a respins ferm aceste acuzații, toate semnele de întrebare ridicate în privința noilor numiri fiind ridicate pe bază de fapte, pe baza dezvăluirilor altor colegi din presă și urmărind exclusiv interesul public legitim ca în aceste funcții să ajungă procurori fără vulnerabilități.

Coincidență sau nu, ziarele și posturile celor patru clienți ai DNA au susținut puternic cele trei propuneri în funcțiile de procurori șefi: Gabriela Scutea la Parchetul General, Giorgiana Hosu la DIICOT și Crin Bologa la DNA și au trecut sub tăcere dezvăluirile privind marile vulnerabilități ale Giorgianei Hosu, care între timp a demisionat din fruntea DIICOT în urma dezvălurilor despre dosarul penal al soțului său, care a fost condamnat în primă instanță.

De notat că la câteva luni de la executarea filajului de către angajații firmelor care dețin titlurile Can Can și Gândul, Radu Budeanu a încheiat cu DNA un acord de recunoaștere a vinovăției în dosarul Hidroelectrica.

Cine este procurorul Robert Fleckhammer?

Procurorul Robert Fleckhammer, care a clasat dosarul filajului, a ridicat în 2017 de acasă, cu mascații, o jurnalistă a postului public de radio sub acuzația de divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice. E vorba de Gabriela Scraba, redactorul-șef al redacției muzicale de la Radio România, o doamnă de peste 60 de ani.

Speriată, femeia a recunoscut că i-a trimis jurnalistului Cătălin Tolontan un document intern din Radio privind cheltuilelile cu avionul la clasa ”business” ale directorului PSD al Radioului public, Ovidiu Miculescu.

Având acasă în întreținere o fată cu handicap mental sever și temându-se pentru jobul ei, jurnalista a fost de acord să încheie un acord cu procurorul Fleckhammer și să accepte o pedeapsă de 1 an și 3 luni de închisoare cu amânarea executării pedepsei.

Un an mai târziu, judecătoarea Lucreția Postelnicu de la Tribunalul București nu a validat acordul de recunoaștere a vinovăției, considerând că jurnalista a acționat ca un ”avertizor de integritate” și a restituit dosarul procurorului, care ulterior, l-a clasat. Citește detalii aici.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă