EXCLUSIV Maia Sandu, interviu despre declanșarea anticipatelor, relația cu România și Rusia și marile vulnerabilități din serviciile secrete. ”Voi emite decretul de dizolvare a Parlamentului când Curtea Constituțională ne dă dreptate”

1 săptămână in urmă 2

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru G4media.ro că România și alți parteneri ai Chișinăului vor pune umărul la reformarea și curățarea serviciilor secrete de peste Prut. Maia Sandu a subliniat că „există mari vulnerabilități în interiorul acestor servicii” din cauza corupției, dar nu numai: „vreau ca instituțiile noastre sa lucreaze pentru R. Moldova”. Fără să arate direct cu degetul spre Moscova, președinta R. Moldova consideră că „e greu să spunem cine pentru cine lucrează” și că tocmai de aceea își dorește „reformarea tutoror instituțiile care țin de siguranța națională”.

Maia Sandu a anunțat următorii săi pași legați de declanșarea alegerilor anticipate, în funcție de decizia Curții Constituționale.

Maia Sandu a spus în interviul pentru G4Media.ro că nu a primit încă niciun răspuns de la Vladimir Putin după ce i-a trimis o scrisoare în care i-a cerut vaccinul Sputnik sub formă de „donații sau achiziții directe” și că a trimis astfel de mesaje către alți 30 de șefi de stat sau de guvern pentru că „R. Moldova are nevoie să salveze viața cetățenilor săi”. În plus, „sunt cetățeni în R. Moldova care vor să se vaccineze cu Sputnik”. Singurele doze de vaccin pe care le are Chișinăul provin din donațiile făcute de România și o cantitate foarte mică venită pe rețeaua internațională Covax.

Interviul AUDIO:

Interviul integral:

Sabina Fati: Cum afectează impunerea stării de urgență, măsură adoptată de Parlamentul de la Chișinău, agenda anticipatelor? Veți ataca această decizie la Curtea Constituțională?

Maia Sandu: Evident că această stare de urgență este planificată de cei care au instituit-o cu alte scopuri, nu pentru că-și fac griji pentru cetățeni. Starea de urgență trebuia instituită acum o lună. Am și o ședință a Consiliului Suprem de Securitate, unde am formulat propuneri concrete și solicitări către guvern, pentru a elabora un plan, atât pentru introducerea unor măsuri restrictive, cât și pentru compensarea materială a categoriilor afectate de criză. Atunci nu s-a întreprins nimic, am ajuns să avem creșteri îngrijorătoare de infectare și mai ales de decese. Acum, după ce s-au întrunit condițiile de dizolvare a parlamentului și pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, câteva facțiuni parlamentare au hotărât să folosească  situația de urgență pentru a amâna dizolvarea legislativului. Vrem să vedem ce presupune această stare de urgență, dacă e sau nu nevoie de ea. E nevoie de măsuri care să oprească pandemia, e nevoie să scadă presiunea asupra spitalelor.

Problema este, însă, că guvernul nu a venit cu nicio măsură concretă în parlament, ci doar cu solicitarea introducerii stării de urgență, fără să explice ce înseamnă acest lucru. Aștept să văd în următoarele zile care sunt măsurile concrete pe care le întreprinde guvernul, dar și care sunt evoluțiile indicatorilor sanitari și, în funcție de toate acestea, voi lua decizia dacă și când să contest acastă stare de urgență, în cazul în care se va dovedi o decizie falsă.

Sabina Fati: Cum veți declanșa anticipatele, care e mecanismul pe care îl veți folosi și când vă așteptați să poată fi organizate?

Maia Sandu: Am depus o sesizare la Curtea Constituțională și acum urmează să vedem ce hotărește. Cred că vom afla pe parcursul lunii aprilie. În momentul în care Curtea ne dă dreptate cu privire la întrunirea tuturor circumstanțelor pentru dizolvarea parlamentului, atunci voi emite și decretul de dizolvare a Parlamentului. Starea de urgență, pe care au votat-o anumite forțe politice, vine să amâne puțin dizolvarea parlamentului, dar oricum această dată nu poate fi amânată prea mult: este vorba despre luna aprilie sau luna mai.

Sabina Fati: Deci nu mai pot fi oprite anticipatele.

Maia Sandu: Nu mai pot fi oprite, în situația în care Curtea este de acord că sunt întrunite toate condițiile pentru dizolvarea parlamentului, iar noi avem argumente puternice în acest sens, susținute de toți experții constituționali.

Sabina Fati: Vedeți vreun risc în formarea noului parlament, în eventualitatea în care s-ar confirma ceea ce spun mai multe sondaje de opinie și anume că doar patru partide ar intra în viitorul Legislativ, iar trei dintre ele sunt anti-reformiste, în vreme ce o majoritate pro-prezidențială nu pare prea clară.

Maia Sandu: Eu îmi doresc, în viitorul parlament, o majoritate de oameni onești, care împărtășesc valorile europene, care vor o democrație reală în Republica Moldova, care vor să contribuie la independența instituțiilor statului și, mai ales, să sprijine cetățenii și instituția prezidențială în lupta împotriva corupției. Ceea ce avem noi azi în parlament este foarte periculos pentru țară pentru că mai mult de jumătate dintre parlamentari reprezintă grupări corupte, le pot spune și grupări criminale și care astăzi sunt preocupați doar de păstrarea influenței asupra fluxurilor fiananciare, asupra instituțiilor statului, care le permit să fure și de la cetățean și de la stat și să rămână nepedepsiți.

Republica Moldova este astăzi pe muchie de cuțit sau pe marginea prăpastiei, pentru că fenomenul corupției a atins dimensiuni greu de imaginat. Fiind o țară săracă și fiind într-o criză economică și sanitară care înrăutățește și mai mult situația cetățenilor. Această corupție răspândită peste tot ucide statul, alungă cetățenii R. Moldova de-acasă, iar, uneori, chiar contribuie la uciderea oamenilor la propriu, pentru că aceștia nu pot să beneficieze de ajutorul statului, de asistența medicală suficientă.

Sabina Fati: Există și riscul ca acestă majoritate care domină acum Parlamentul să se perpetueze și în următorul Legislativ?

Maia Sandu: Evitarea alegerilor anticipate ar fi dramatică pentru cetățeni, pentru că ar duce la încă doi ani de hoții. Nu pot să știu exact cum va arăta parlamentul după anticipate, dar știu că trebuie să le oferim cetățenilor dreptul să-și aleagă alt Parlament, în cadrul unor alegeri libere și corecte. Bineînțeles, în funcție de alegerea lor vor fi și consecințe. Votul de la prezidențialele din noiembrie 2020 vorbește clar despre faptul că cetățenii Republicii Moldova au înțeles care este pericolul cel mare, pentru ei și pentru țară. Oamenii au înțeles că ei pot schimba lucrurile. Această încredere și această speranță vor fi, cred, suficient de puternice pentru a aduce în următorul parlament cel puțin o majoritate de oameni onești, care să aibă suficient curaj pentru a ni se alătura în această luptă împotriva corupției.

Sabina Fati: România nu a mai prelungit Acordul de asistență financiară pentru R. Moldova, de 100 de milioane de euro, iar Ministerul de Externe de la Chișinău a acuzat partea română că vrea să introducă noi „condiții politice” care nu sunt prevăzute în niciun document bilateral și a declarat că Bucureștiul „a refuzat orice discuție sau negocieri”. La ce se referă acele noi „condiții politice” nedorite de Chișinău?

Maia Sandu: Aceste condiții sunt similare cu acordurile pe care R. Moldova le are cu alți parteneri și țin de asigurarea dezvoltării democratice a R. Moldova. Este vorba despre condiții referitoare la reforma justiției, combaterea corupției. E normal să fie așa. Țările care vor să ne ajute, România în acest caz, vrea să ne asigure că aceste ajutoare sunt pentru cetățeni și nu ajung în buzunarele unor funcționari prin metode obscure și în mod ilegal.

Din păcate, guvernul condus de Ion Chicu (premier între noiembrie 2019 și decembrie 2020) a refuzat să aprobe aceste modificări la Acord, Protocolul 6 și guvernul lui Aureliu Ciocoi (premier interimar din 31 decembrie 2020) nu are suficiente puteri pentru a semna acest document. Noi credem că a fost o nedorință, nu a existat susținere în parlament pentru ca R. Moldova să semneze acest Acord. Documentul a expirat, dar eu am toată certitutudinea că atunci când vom depăși această criză politică și vom avea la Chișinău un guvern care nu este anti-român, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, vom putea să reluăm negocierile asupra unui program de asistență și să stabilim proiecte care sunt actuale și să facem angajamente clare asupra modului în care acești bani vor fi cheltuiți.

Sabina Fati: Cum ar trebui să privească R. Moldova spre România, ca spre o țară soră sau ca spre o trambulină spre Occident?

Maia Sandu: Relația dintre R. Moldova și România este o relație foarte specială și această relație nu depinde de politicienii țărilor noastre. Politicienii din cele două țări pot să îmbunătățească, să dezvolte această relație, prin acțiuni comune. România ne este alături de ani de zile, dar mai ales în această perioadă pandemică a fost alături de noi mai mult decât orice altă țară sau alt partener de dezvoltare. Chiar și în perioada guvernului precedent, care a avut o atitudine extrem de nerespectuoasă față de București, România ne-a oferit ajutoare.

Faptul că președintele Klaus Iohannis ne-a promis și ne-a și trimis aceste donații de vaccinuri este un lucru extraordinar pentru noi. Noi am reușit să începem procesul de vaccinare în R. Moldova datorită vaccinului trimis de România. Am primit asistență de mai multe feluri: echipamente de protecție, aparatură medicală. Noi știm că și România trece prin momente grele, dar cu toate acestea ne-a trimis medici la Chișinău și în alte orașe: România i-a trimis la noi, chiar atunci când ar fi avut și ea nevoie de acești medici. Toate aceste lucruri sunt foarte prețioase. Și vreau să mulțumesc în numele meu și al cetățenilor R. Moldova pentru această atitudine. Avem nevoie în continuare de România și știm că putem să contăm pe București chiar în aceste procese complicate de eliminare a corupției și de constituire a unor instituții democratice.

Sabina Fati: Partidul Alianța pentru Unirea Românilor și-a lansat de curând o filială în R. Moldova. Cum vedeți această mișcare?

Maia Sandu: De curând, în R. Moldova au fost lansate multe proiecte politice și acest lucru vorbește despre faptul că există spațiu democratic în care se pot înființa și lansa partide politice. Toate aceste inițiative trebuie să respecte cadrul legal și, dacă o fac, au dreptul să funcționeze.

Sabina Fati: Vi se pare că George Simion, copreședintele AUR, este un politician frecventabil?

Maia Sandu: Am văzut un episod acum câteva săptămâni, când nu a reușit să intre pe teritoriul R. Moldova. Președinția nu are legătură cu interdicția care i-a fost impusă. Această interdicție a fost data de Biroul Migrație și Azil, iar această decizie poate fi schimbată doar în instanța de judecată. Este în afara competențelor președinției.

Sabina Fati: Ceea ce voiam să vă întreb este dacă vi se pare frecventabilă politica dusă de AUR dacă, la o adică, ați fi de acord să vă întâlniți cu liderii AUR, să vă asociați la unele din acțiunile lor?

Maia Sandu: Nu aș vrea să comentez despre partide politice. Dacă întrunesc condițiile politice acestea pot fi înființate. Eu mi-am exprimat punctul de vedere: vreau ca R. Moldova să meargă pe calea europeană, eu cred în valorile UE, cred în democrație, sunt deschisă să discut, să lucrez cu oameni care promovează asemenea valori.

Sabina Fati: Aveți o strategie de reformare, de curățare a serviciilor secrete din R. Moldova?

Maia Sandu: Am început să lucrăm la o reformă care să consolideze capacitatea instituțiilor și, în general, tot ce ține de sectorul de securitate al R. Moldova. Suntem abia la început.

Sabina Fati: Aveți asistență de la NATO sau din partea României?

Maia Sandu: Vom avea. Am început să discutăm cu mai mulți parteneri, inclusiv cu România. Cu NATO avem, pentru moment, proiecte în domeniul apărării naționale. Avem și altfel de proiecte. NATO ne-a ajutat inclusiv pentru combaterea efectelor pandemiei, dar sperăm să avem mai mulți parteneri în această reformă referitoare la consolidarea sistemelor de securitate. Suntem la început de cale în această reformă.

Sabina Fati: Credeți că există vulnerabilități în interiorul acestor servicii?

Maia Sandu: Bineînțeles. Există mari vulnerabilități în interiorul acestor servicii, așa cum există mari vulnerabilități în interiorul tuturor instituțiilor statului din R. Moldova. Corupția a vulnerabilizat foarte mult statul, l-a slăbit și de aici accentul pe care vreau să-l pun pe reformele interne, pe consolidarea independenței și capacității acestor instituții. Vreau să mă asigur că instituțiile noastre lucrează pentru R. Moldova. Vreau să mă asigur că aceste grupări criminale și de corupție nu controlează instituțiile statului și, da, vreau să mă asigur că ajungem să avem profesioniști în funcțiile publice astfel încât statul să poată face față provocărilor.

Sabina Fati: Vorbiți despre corupția care există în serviciile secrete și în alte instituții. Există, însă, o vulnerabilitate care vine dinspre Est, există persoane care lucrează pentru un alt stat decât pentru R. Moldova, există suspiciuni că Rusia are oameni în aceste instituții sensibile?

Maia Sandu: Este greu să spunem cine pentru cine lucrează. Întoteauna există suspiciuni și nu doar în R. Moldova, tocmai de aceea prima sarcină este să consolidăm independența și capacitatea oamenilor care lucrează în aceste instituții. De aici și dorința noastră de a reforma toate instituțiile care țin de siguranța națională. Cu cât mai puternic va fi statul, cu atât mai mica va fi vulnerabiltiatea, atât la riscurile interne, cât și la cele externe.

Sabina Fati: Republica Moldova are ca deziderat politic avansul spre Occident, dar există câteva impedimente serioase, cum ați spus și dvs. Dincolo de corupție și de nefuncționarea statului de drept, una dintre marile probleme ale R. Moldova este Transnistria, care e cumva o piatră de moară legată de țara dvs. Aveți strategii paralele pentru a scăpa de acest balast? Ar putea, de pildă, printre alte soluții să luați în calcul și varianta prin care R. Moldova să renunțe la Transnistria de dragul Europei? În fond, prin Transnistria, Rusia ține captivă R. Moldova.

Maia Sandu: În regiunea transnistreană sunt cetățenii R. Moldova și ei merită să trăiască bine. Se confruntă cu aceleași probleme ca noi, plus altele suplimentare. O parte dintre acești oameni m-au votat pe mine, în pofida propagandei și dezinformării și scopul nostru este să ne asigurăm că cetățenii noștri de pe ambele maluri ale Nistrului trăiesc bine. Este o provocare serioasă, nu spun că lucrurile pot fi rezolvate ușor și repede. Eu cred că rezolvarea conflictului transnistrean poate avea loc într-un anumit context de oportunitate geopolitică. În același timp, trebuie să ne pregătim pentru această oportunitate prin acțiuni concrete. De exemplu, combaterea contrabandei și a schemelor de corupție este un subiect pe agenda noastră, la care lucrăm acum. Atunci când am fost prim-ministru am reușit să oprim contrabanda cu țigări prin regiunea transnistreană. În acest moment lucrăm pe alte dimensiuni. În același timp lucrăm la proiecte comune. Sunt cetățenii noștri și vom face tot ce putem pentru a îmbunătăți situația lor până când reușim să reunim țara.

Sabina Fati: Ar putea fi cealaltă soluție a repatrierii lor, după modelul folosit în Convenția de la Lausanne,  cu privire la schimbul populațiilor elenă și turcă?

Maia Sandu: Nu este o opțiune pe care o considerăm.

Sabina Fati: Care sunt celelalte dependențe ale R. Moldova față de Rusia?

Maia Sandu: Avem o agendă destul de complexă cu Federația Rusă. Inclusiv conflictul transnistrean face parte din această agenda. Avem și alte subiecte. De exemplu, o mare parte din cetățenii R. Moldova lucrează în Federația Rusă și preocuparea noastră este să le asigurăm condiții bune de muncă acolo, să ne asigurăm că pot beneficia de asigurările sociale, deci acordurile de asigurări sociale.

Sabina Fati: Cam câți cetățeni moldoveni lucrează în Rusia?

Maia Sandu: Sunt destul de mulți. Nu pot să vă spun ultima statistică, dar sigur sunt câteva sute de mii de oameni. De asemenea, avem comerț cu Rusia, chiar dacă ponderea exporturilor către Federația Rusă s-a micșorat destul de mult în ultimii ani, mai ales după ce am semnat Acordul de liber schimb cu UE, dar în continuare sunt companii moldovenești care vor să exporte în Rusia și avem mai multe probleme acolo, pe regimul comercial, pentru că anumite prevederi nu sunt respectate de Rusia. Și noi încercăm să rezolvăm aceste lucruri. Ne dorim o relație bazată pe respect reciproc. Vrem să se înțeleagă că R. Molodva și-a ales calea europeană și aceasta este alegerea cetățenilor R. Moldova. Vrem să avem o relație bazată pe respect reciproc și vrem să beneficiem de un context non-conflictual, pașnic. Știm că există ostilități în regiune și există pericole. Noi ne dorim un context internațional non-conflictual pentru a ne putea concentra pe agenda internă, să modernizăm instituțiile statului și economia. Să facem față provocărilor majore cu care se confruntă țara.

Sabina Fati: Ați amintit câteva dintre dependențele R. Moldova de Rusia. Pe de altă parte, R. Moldova primește gaz de la Rusia la un preț preferențial. Considerați că e un acord avantajos sau riscant acesta prin care Chișinăul cumpără gaz rusesc sub prețul pieței?

Maia Sandu: A fost iresponsabil din partea R. Moldova să nu diversifice, vreme de 30 de ani, sursele de energie. E vorba și despre gaz și despre electricitate. Acum avem mai multe proiecte: gazoductul Iași –Ungheni, sperăm să se termine lucrările pe teritoriul României, există un prim proiect de interconectare a liniilor de electricitate cu România și vedem și aici anumite încercări din partea unor întreprinderi de stat din R. Moldova de a tergiversa acest proiect și bănuiesc că e comandă politică. E rușinos faptul că în 30 de ani aceste proiecte nu s-au întâmplat. Sperăm că până la sfârșitul acestui mandat să avansăm destul de mult și să avem interconectarea energetică cu România, dar să construim și un gazoduct spre Ucraina și să putem importa gaz și pe această cale.

Sabina Fati: Care e limita pe care v-ați propus-o, cât la sută din gazul de care aveți nevoie ar trebui cumpărat din Rusia și cât din alte surse?

Maia Sandu: Acum e 100% din Rusia și nu avem alte opțiuni. În viitor ar trebui să judecăm după preț. Și acolo unde putem obține cel mai bun preț, ținând cont și de securitate, astfel încât să nu depinzi de un singur furnizor, acolo vor fi luate deciziile. Dar atunci când nu ai altă alegere, atunci și prețul e impus. Acest instrument este folosit și politic pentru a determina țara care cumpără să ia o atitudine sau alta.

Sabina Fati: Există presiuni dinspre Rusia, pe seama gazului pe care îl furnizează R. Moldova?

Maia Sandu: În acest moment nu există nicio presiune.

Sabina Fati: I-ați trimis de curând președintelui rus Vladimir Putin un mesaj în care îi cereți vaccinul Sputnik sub formă de „donații sau achiziții directe”. Ați primit vreun răspuns?

Maia Sandu: Nu. Scrisoarea a fost trimisă la sfârștul săptămânii precedente. Am trimis scrisori către mai mult de 30 de șefi de state sau premieri pentru că în R. Moldova avem vaccinuri doar din donația făcută de România și puțin ce-am primit pe platforma internațională COVAX. Este foarte greu pentru noi să semnăm contracte de achiziție. Am trimis aceste scrisori prin care am solicitat donație sau dacă au loturi de vaccin în plus să ni le vândă. Așteptăm răspunsuri de la aceste țări.

Sabina Fati: Vă temeți că această cerere făcută Rusiei ar putea fi interpretată politic prin oscilația tradițională a Chișinăului între Est și Vest?

Maia Sandu: Republica Moldova are nevoie să salveze viața cetățenilor săi. Aceasta este preocuparea mea majoră. Sunt cetățeni în R. Moldova care vor să se vaccineze cu Sputnik. Ar fi bine să le oferim acces la câteva tipuri de vaccin și cel mai important lucru este să avem acces la vaccin. Apoi să-i convingem pe cât mai mulți cetățeni să se vaccineze. Aceasta este prioritatea zero.

Sabina Fati: Ce credeți că ar mai trebui să facă România pentru R. Moldova și nu a făcut încă?

Maia Sandu: România a făcut foarte multe. Așteptăm cu nerăbdare și următoarele doze de vaccin din această donație, după care am expediat o solicitare către România, în cazul în care va avea surplus de vaccin să ne vândă, așa cum am făcut și cu alte state. Ne facem mari speranțe că putem depăși această criză politică și că vom avea un guvern responsabil susținut de o majoritate parlamentară onestă și atunci se vor deschide oportunități foarte mari inclusiv cu România. Avem foaia de parcurs din 2019, pe care nu am putut să o punem în practică pentru că, mai întâi a căzut guvernul la București, după care a fost demis guvernul meu.  Avem planurile făcute, doar trebuie să lucrăm serios, inclusiv proiecte de infrastructură, cum este podul de la Ungheni, apoi al doilea proiect de conectare pe liniile electrice. Avem nevoie de voință politică la Chișinău, de claritate și de bune intenții din partea clasei politice din R. Moldova.

Sabina Fati: Ați vorbit mai devreme despre o anumită reticență a decidenților politici și administrativi din R. Moldova de a intra în această conexiune pe liniile de electricitate cu România. În trecut au existat și reproșuri inverse, că România ar fi tergiversat interconectarea în acest sector, mai ales că România are în anumite perioade ale anului un surplus de energie electrică.

Maia Sandu: Eu cred că problema este alta. În Republica Moldova, pentru că a fost întotdeauna monopol în acest domeniu, s-a furat foarte mult. Schemele de corupție în sectorul energetic le cunoaște toată lumea. Și cei care nu vor să piardă această posibilitate să facă bani în mod ilegal din sectorul energetic se opun și tergiversează anumite lucrări pe proiectul de interconectare. Sunt sigură că problemele sunt pe partea noastră. De aceea mi-am propus să monitorizez cum se fac aceste lucrări și să mă asigur că nimeni de aici nu mai pune piedici în realizarea acestor proiecte. În acest mandat îmi doresc să finalizăm o parte din aceste proiecte și să diversificăm resursele pe care le accesăm.

Sabina Fati: Din punctul de vedere al R. Moldova, pe termen foarte lung ar trebui să existe acest obiectiv de unire între cele doua state?

Maia Sandu: Acest lucru îl pot decide cetățenii și dacă la un moment dat un număr suficient de mare vor decide că aceasta este calea pe care trebuie să meargă Republica Moldova, aceasta va fi decizia. Între timp, ar trebui să ne axăm pe lucruri concrete, să construim poduri și la propriu și la figurat, să facem proiecte în domeniul educației, culturii. Aceste proiecte i-ar ajuta pe cetățenii R. Moldova, care acum se uită cu frică spre România, îi ajută să înțeleagă care e realitatea și îi poate ajuta să combată știrile false și propaganda. Noi aici în Republica Moldova avem o mare problemă pentru că suntem supuși unor acțiuni mari de propaganda și dezinformare.

Sabina Fati: Vreți să spuneți că Rusia este în continuare acolo și încearcă să destabilizeze?

Maia Sandu: Vreau să spun că este foarte multă dezinformare și propagandă și ne este foarte greu să luptăm. Vedem că și țările mai puternice nu reușesc întotdeauna să facă față. În pofida acestui fapt, am reușit să dezvoltăm o rezistență la aceste acțiuni și rezultatul alegerilor din noiembrie demonstrează acest lucru. Trebuie să muncim și să învățăm unii de la alții cum să ne protejăm.

Sabina Fati: Vă referiți la acțiuni de dezinformare și destabilizare care vin din Rusia?

Maia Sandu: Este vorba despre propaganda care este răspânită din foarte multe părți, dar bineînțeles că în R. Moldova televiziunile din Rusia au o cotă foarte ridicată, cetățenii noștri consumă foartă multă mass media din Federația Rusă.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă