Euro, francul elvețian și dolarul american au urcat miercuri la valori record în fața leului

1 săptămână in urmă 17

D. Popa • HotNews.ro

Un euro era cotat miercuri de BNR la 4,94 lei, în timp ce dolarul SUA era 4,97 lei iar francul elvețian s-a întărit în 24 de ore de la 5,2 lei la 5,16 lei, potrivit datelor afișate miercuri la prânz de banca centrală.

Mugur Isarescu, Guvernatorul BNRFoto: AGERPRES

Aceste parități vin la câteva ore după ce Putin a anunțat mobilizarea parțială în Rusia, prima de după cel de-al doilea război mondial.

Care ar putea fi evolutia euro in urmatoarele luni din 2022

După manuale, leul ar trebui să se deprecieze, câtă vreme avem deficitele gemene uriașe, o datorie publică ridicată și mai suntem și la granița unui război. Băncile cu care HotNews a discutat recent, spun că un euro la 5 lei este un scenariu foarte plauzibil pentru finele acestui an.

Traiectoria viitoare a cursului de schimb va depinde de: i) factori geopolitici (amploarea/durata războiului și sancțiunile internaționale aferente), ii) situația comerțului internațional, iii) dinamica/finanțarea deficitelor gemene, iv) capacitatea guvernului de a aplica reforme și de a lansa proiectele de investiții prevăzute în Planul de redresare și reziliență, v) conduita politicii monetare a băncilor centrale majore și regionale, au spus oficialii BRD.

BNR va rămâne vigilentă asupra mișcărilor cursului de schimb, eliminând riscul volatilității excesive induse de acțiunile speculative, consolidând astfel rolul cursului de schimb ca ancoră a credibilității/stabilității în mediul actual volatil și incert.

De ce nu lasă Isărescu leul să slăbească prea tare

Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată, ceea ce permite Băncii Naționale să intervină în piața valutară pentru a „corecta” volatilități excesive ale monedei naționale. Intervențiile BNR sunt un subiect tabu, niciun oficial din Banca Centrală nu vorbește despre amploarea sau frecvența acestor intervenții.

Pe cine ajută un leu puternic? În primul rând, pe importatori, care plătesc mai ușor importurile. Și cum ar fi neobișnuit ca ieftinirea importurilor să se vadă și la prețul la raft, există suficiente motive să credem că importatorii și retailerii vor păstra prețurile și îți vor mări marjele. Tradus pe înțelesul tuturor, bugetul de stat este cel care are de câștigat, întrucât acolo se duc impozitele și taxele plătite de comercianții care își văd profiturile crescând.

Dimpotrivă, un leu depreciat ar scumpi importurile și s-ar transfera imediat în prețuri (în sensul creșterii lor), ceea ce l-ar încurca teribil pe Isărescu în lupta contra inflației. Mai mult, deși un leu slab i-ar ajuta pe exportatori, dar ar fi un fals câștig de competitivitate, nu unul real, datorat inovării sau extinderii pe noi piețe.

Iar un alt motiv pentru care BNR preferă un curs stabil și nu lasă leul să se deprecieze brusc ține de credibilitatea Băncii Centrale. După ce o serie de economiști au reproșat BNR că s-a comportat ca un miop, vorbind despre inflația tranzitorie (care numai tranzitorie n-a fost), a pierde din mână ți cursul înseamnă a renunța la ultima ancoră de credibilitate. Ori, când vine vorba despre o bancă centrală, credibilitatea este cel din urmă lucru pe care ți l-ai dori să-l pierzi.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă