EDITORIAL VALI MORARU | „Război civil pe performanțe”

2 luni in urmă 17

Puși cu botul pe labe de kazahi și de albanezi, trecuți prin mari emoții de bosniaci și de vajnicii locuitori ai Gibraltarului, sesizăm marile diferențe față de fotbalul elvețian și tragem speranță că putem răsturna carul mare al Stelei Roșii. Între timp, ne fudulim care mai de care cu ce-am făcut, cu ce n-am putut face din cauze externe și ne ciupim cordial între noi.

Discuția de miercuri seară de la Special cu Dan Petrescu s-a dorit despre SuperCupa Europei, care urma să înceapă în mai puțin de o jumătate de oră. De altfel, Dan Petrescu pusese condiția să nu fie întrebat despre CFR și am încercat să-i respect opțiunea. Totuși, chestionat de colegul Decebal Rădulescu, Dan Petrescu nu a rezistat și și-a zis o mică parte din of-urile pe care le-a strâns după plecarea de la CFR.

“Făceați mișto de mine când vă spuneam că adversarii sunt puternici, când vorbeam de Astana, de Lazio, de Sevilla, de Dinamo Zagreb. Măcar atunci ne luptam cu ei și nu se vedeau marile diferențe de buget și de valoare!”

„Da, poate că jocul de acum e sub ce arăta CFR în epoca Dan Petrescu, dar Șumudică are meritul de a încerca să schimbe stilul de joc”

Așa e, doar că Dan Petrescu nu trebuia să ne convingă cât de tari sunt Lazio sau Sevilla, asta se știe. Miștourile apăreau când aflam că CFR are șanse mici cu Floriana, că nu e echipă malteză, ci sud-americană. De parcă se adunaseră acolo toate starurile de la Copa America! În astfel de cazuri apăreau zâmbetele, pentru că erau niște exagerări. De înțeles pentru rolul lui Dan Petrescu din acel moment, dar pe care și el le-ar considera exagerări acum, liber de contract și de presiune.

“Mai zic unii și acum că jucam defensiv, că lungă și pe-a doua! Eram echipa cu cele mai multe goluri marcate în campionat. Eu, de câte ori am venit în România, am câștigat. Și la Urziceni, și la Târgu Mureș, și la CFR!”

Aici cam are dreptate. Rezultatele îl confirmă pe Petrescu. Cu marele avantaj că rezultatele interne au fost dublate și de performanțe europene. Este de netăgăduit că atunci când juca o echipă condusă de Dan Petrescu în cupele europene, aveai senzația, ca suporter, că e posibil orice, că se poate bate cu oricine, că găsește Dan Petrescu o soluție “ca să-i păcălim și pe ăștia”. Trăim sentimentul acela de încredere amestecată cu speranță din ce în ce mai rar.

Cât despre “lungă și pe-a doua”, cred că Marius Șumudică a greșit venind cu critici legate de “ce-a fost”. Sau s-a grăbit. Putea face un astfel de comentariu după ce ar fi reușit să schimbe esențial stilul de joc al echipei și ar fi luat titlul de campioană. Apoi, ar fi avut toate argumentele să scoată în evidență diferența de stil cu care a reușit performanța. Până atunci, rezultatele sunt de partea lui Petrescu.

Cu o oră mai devreme, stătusem de vorbă cu Șumudică. Supărat și el, normal, pe criticii de studio sau de tastatură care găsesc nod în papură singurei echipe românești din cupele europene. Ar fi câteva lucruri și în apărarea lui Șumudică.

Mulți spun că are aceiași jucători la dispoziție și că exprimarea e mai slabă. E așa și nu prea. În primul rând, lipsesc câțiva jucători importanți față de o perioadă nu prea îndepărtată: Djokovici, Bordeianu, Vinicius, Rondon. În cazul lui Rondon știm că e o pierdere asumată de Șumudică. În cazul celorlalți, e posibil ca Șumudică să fi fost consultat. Dacă da, atunci argumentul nu stă în picioare. Dacă nu, e un lucru în apărarea lui Șumi.

În plus, peste acești “aceiași jucători” a mai trecut un sezon. Mai ales la vârsta unora dintre ei începe să conteze. Apoi, Șumi a avut ghinion cu accidentarea lui Alibec. Poate cu el în teren ar fi fost mai puțin vizibilă diferența de valoare, așa cum s-a întâmplat în partida tur, cât timp Denis fost prezent.

Da, poate că jocul de acum e sub ce arăta CFR în epoca Dan Petrescu, dar Șumudică are meritul de a încerca să schimbe stilul de joc. Cred că era și timpul. Și, pe lângă schimbarea stilului, vine și timpul schimbărilor la nivel de lot cu jucători mai potriviți noului gen de fotbal dorit de antrenor. Greu de presupus că astfel de schimbări se pot face dintr-odată și cu efecte imediate la nivel de joc și de rezultate. Probabil că, la fel ca toți antrenorii, are și Șumudică nevoie de ceva timp.

Un timp pe care, îmi permit să-i fac acest reproș prietenesc, îl pierde risipindu-se în lupte mărunte, de genul “ce-a scris ăla, ce-a zis celălalt”. Înclin să cred că are treburi mai importante, mai ales că a anunțat revanșard că CFR va câștiga titlul la pas. Unii ar spune că “ori e nebun, ori e masochist”! Păi îți pui tu singur toată presiunea pe tine după doar 3-4 etape de campionat? Sau, pur și simplu, acesta e Marius Șumudică și nu are cum să se schimbe, trebuie acceptat așa cum e.

Dacă tot am vorbit de rezultatele lui Dan Petrescu ar fi corect să observăm că nici Șumudică nu vine din deșert, le are și el pe ale lui. La rezultate mă refer. Dezavantajul lui Șumi e că el s-a dus la CFR și e comparat cu rezultatele lui Petrescu la CFR. Dacă se ducea Petrescu la Astra poate că începeam să-l comparăm pe Petrescu cu titlul luat de Șumudică la Giurgiu, ajutat de celebrul anticârcel.

În concluzie, ar fi important să vorbească faptele. Marius Șumudică să reușească performața de a doborî Steaua Roșie și să schimbe jocul CFR-ului așa cum își dorește. Iar România să-i poată oferi lui Dan Petrescu un proiect care să-l atragă. Nu neapărat pe bani mulți, așa zice tot timpul, dar unde să se vrea cu adevărat performanță. Ceea ce tot la bani conduce. Singurul loc unde nu ar fi o chestiune strict de bani ar fi naționala.

The post EDITORIAL VALI MORARU | „Război civil pe performanțe” appeared first on Prosport.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă