După ce au blocat moțiunea USR-PLUS și AUR, oamenii lui Cîțu îl reclamă pe Orban la CCR că nu a informat Guvernul în ziua depunerii. DOCUMENT

1 lună in urmă 28

​Tabăra Cîțu a făcut toate eforturile să blocheze moțiunea USR-PLUS și AUR boicotând ședințele birourilor permanente, însă în sesizarea către CCR reclamă că președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, nu a adus la cunostință Guvernului moțiunea în ziua în care a fost depusă.

Reamintim că după depunerea moțiunii de cenzură vineri seară, Ludovic Orban a convocat Birourile Permanente, însă aceastea nu au avut cvorum. Acest lucru s-a întâmplat și sâmbătă, dar și luni și marți.

În această situație, marți seară Ludovic Orban a informat Guvernul despre depunerea moțiunii.

Miercuri, Orban a convocat plenul parlamentului pentru citirea moțiunii joi. După acest anunt, Guvernul a sesizat CCR, invocând că nu s-au respectat condițiile prevăzute de Constituție, existând suspiciuni în privința semnăturilor.

În plus spune că Orban a avut un „comportamentul neconstituțional și neloial” neinformând Guvernul, în sarcina birourilor permanente fiind verificarea semnăturilor.

Ce scrie în sesizarea către CCR:

  • În schimb, comunicarea moțiunii în aceeași zi cu depunerea acesteia este o condiție prevăzută atât la nivel constituțional, cât și la nivel regulamentar pentru că vizează raporturile de putere dintre Parlament (unde s-a inițiat o moțiune de cenzură) și Guvern (autoritatea împotriva căreia s-a inițiat moțiunea de cenzură).
  • Prin comunicarea moțiunii de cenzură inițiate și depuse, Parlamentul atenționează încă dintr-o fază incipientă Guvernul că există o moțiune de cenzură depusă, pentru ca acesta din urmă să- și reconsidere comportamentul instituțional în fața unui pericol de pierdere a mandatului.
  • Dacă am accepta ideea că Parlamentul poate comunica moțiunea de cenzură Guvernului oricând după depunerea acesteia, am putea ajunge la abuzuri din partea Parlamentului, inclusiv prin comunicarea moțiunii de cenzură cu o zi înainte de a se dezbate sau chiar în ziua dezbaterii. Chiar dacă am utilizat un argument de tipul reductio ad absurdum, acesta este util pentru a înțelege de ce comunicarea moțiunii de cenzură Guvernului în ziua în care aceasta a fost depusă este o condiție constituțională care nu poate fi încălcată și, dacă a fost încălcată, nu poate fi acoperită ulterior.
  • Comportamentul neconstituțional și neloial al Parlamentului prin Președintele Camerei Deputaților nu poate fi justificat prin argumentul că birourile permanente ale celor două Camere nu s-au putut întruni din lipsă cvorum în ședințele convocate în datele de 3, 4, 6 și 7 septembrie 2021. Aspectele legate de modul de funcționare și de organizare a celor două Camere vizează exclusiv o activitate internă, care nu reflectă raporturile constituționale dintre Parlament și Guvern.
  • În schimb, comunicarea moțiunii de cenzură inițiate și depuse de parlamentari este o activitate de rang constituțional, care trebuie respectată în spiritul și litera sa, ceea ce nu s-a întâmplat în speța dedusă judecății Curții Constituționale. În opinia noastră, cerința constituțională cuprinsă în art. 113 alin. 2 teza a doua, respectiv aceea ca Parlamentul să comunice Guvernului moțiunea de cenzură ”la data depunerii” nu a fost îndeplinită.
Citeşte Articolul Întreg pe Sursă