Doliu în fotbal. „Micul general” al naţionalei a murit după o comoţie cerebrală

2 luni in urmă 22

Doliu în fotbal! A murit un jucător de legendă al Belgiei.  Fostul internaţional Wilfried van Moer, finalist la EURO 1980 cu selecţionata ţării sale, a decedat la vârsta de 76 de ani, în urma unei comoții cerebrale, a anunţat, miercuri, presa locală, citată de AFP.

„Micul general”, cum era denumit van Moer, a fost considerat unul din cei mai buni jucători belgieni din istorie. Campion al Belgiei trei ani consecutiv cu Standard Liege (1969, 1970 şi 1971), el a candidat pentru „Balonul de Aur” în 1980, dar a fost devansat de germanii Karl-Heinz Rummenigge şi Bernd Schuster, precum şi de francezul Michel Platini.

Turcii de la Galatasaray avertizează în privinţa lui Moruţan şi Cicâldău: „Dacă ăştia doi nu funcţionează, nu mai intră picior de român aici”
Wilfried van Moer a fost principalul artizan al calificării Belgiei în finala EURO 1980, „diavolii roşii” fiind învinşi în finală de echipa RFG.

Dealtfel, Van Moer a fost un obișnuit pentru echipa națională a Belgiei , el jucând și în turneul final al Cupei Mondiale din 1970 și marcând de două ori într-o înfrângere cu 3-0 a Mexicului , singura victorie a Belgiei în turneu.

După Euro 1980, cariera internațională a lui Van Moer a continuat suficient pentru a apărea într-un alt turneu final al Cupei Mondiale, în 1982.

Numit căpitan în absența lui Eric Gerets , pentru meciul din faza a doua împotriva Poloniei, cariera sa internațională s-a încheiat când a fost înlocuit de François Van der Elst la pauză.

Postarea virală care a stârnit confuzie pe tot globul. Fratele emirului l-a prezentat pe Ronaldo în tricoul lui PSG, alături de Messi
Belgia a pierdut acel meci împotriva Poloniei cu scorul de 3 la 0. După ce a încetat să mai joace fotbal, a devenit antrenor pentru echipe precum Sint-Truiden, SK Beveren, Assent și FC Diest, înainte a renunța, oarecum dezamăgit de nivelul fotbalistic al jucătorilor belgieni.

I-a succedat lui Van Himst ca antrenor principal al Naționalei Belgiei, în 1996, pentru doar cinci jocuri.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă