DOCUMENTAR: Congresele PNL (1990-2017)

3 săptămâni in urmă 43

În 25 septembrie 2021, are loc Congresul Partidului Naţional Liberal, la Romexpo. În cadrul evenimentului se alege noul preşedinte al partidului, candidaţii înscrişi în cursă fiind actualul preşedinte al partidului, Ludovic Orban, şi premierul României, Florin Cîţu. La reuniune va participa şi preşedintele României, Klaus Iohannis, potrivit anunţului făcut de acesta la 22 septembrie 2021.   *** PNL a avut, în perioada post-decembristă, următorii preşedinţi: Radu Câmpeanu, lider al partidului între ianuarie 1990-februarie 1993; Mircea Ionescu Quintus (februarie 1993-februarie 2001); Valeriu Stoica (februarie 2001-august 2002); Theodor Stolojan (august 2002-octombrie 2004); Călin Popescu-Tăriceanu (octombrie 2004-martie 2009); Crin Antonescu (martie 2009-iunie 2014); Klaus Iohannis (iunie 2014-decembrie 2014); Vasile Blaga şi Alina Gorghiu, copreşedinţi între decembrie 2014 şi septembrie 2016, ulterior Alina Gorghiu a deţinut preşedinţia partidului până în decembrie 2016; Raluca Turcan (preşedinte interimar între decembrie 2016 - iunie 2017). Începând cu 17 iunie 2017, preşedinte al PNL a fost Ludovic Orban. *** Partidul Naţional Liberal (PNL), reînfiinţat după căderea regimului comunist, la 6 ianuarie 1990, sub conducerea lui Radu Câmpeanu, s-a întrunit pentru prima dată în Conferinţa Naţională - forul statutar de conducere - la 31 martie 1990. Cu acel prilej, Radu Câmpeanu a fost ales preşedinte al partidului iar I.V. Săndulescu, prim-vicepreşedinte.     Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES/FOTO La 25-26 februarie 1993, Conferinţa Naţională a PNL s-a întrunit pentru a doua oară după 1989, la Braşov, şi a consfinţit fuziunea dintre PNL şi Noul Partid Liberal (NPL). Funcţia de preşedinte, disputată de Mircea Ionescu Quintus şi Radu Câmpeanu, a fost obţinută de Mircea Ionescu Quintus, în turul al doilea de scrutin. Vicepreşedinţi au fost aleşi Radu Câmpeanu, Viorel Cataramă, Călin Popescu-Tăriceanu, Dan Amedeo Lăzărescu şi Radu Boroianu.     Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES După ce la 17 decembrie 1993, Delegaţia Permanentă a PNL l-a exclus pe Radu Câmpeanu din partid, aripa Câmpeanu a convocat un Congres extraordinar, la 5-6 februarie 1994, în cadrul căruia fostul lider liberal a fost desemnat preşedinte al aripii disidente din PNL. În aceeaşi zi, în paralel cu Congresul iniţiat de Radu Câmpeanu, PNL-aripa Quintus s-a reunit, la Braşov, în Biroul Permanent Central al partidului, declarând nestatutar Congresul iniţiat de Câmpeanu. Confruntarea dintre grupările politice conduse de Mircea Ionescu-Quintus şi Radu Câmpeanu a continuat pe parcursul anilor 1994-1995 şi s-a soluţionat în justiţie, partidul condus de Mircea Ionescu-Quintus păstrând numele de Partidul Naţional Liberal. Următorul Congres ordinar al PNL, din 16-17 mai 1997, l-a reales pe Mircea Ionescu Quintus în funcţia de preşedinte (fiind singura candidatură), a desfiinţat funcţia de secretar general şi a înfiinţat funcţia de prim-vicepreşedinte. În funcţia de prim-vicepreşedinte a fost ales Valeriu Stoica. Validarea fuziunii prin absorbţie a Partidului Alianţa Civică (PAC) de către PNL a fost obiectul Congresului extraordinar al PNL organizat la 28 martie 1998. Congresul extraordinar din 18 august 2000 a avut ca scop adoptarea strategiei electorale pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale din toamna lui 2000. Prim-vicepreşedintele Valeriu Stoica a fost desemnat şef al campaniei pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale, în timp ce echipa de negociere a alianţelor - condusă de Valeriu Stoica - a fost desemnat să continue dialogul cu forţele politice, pentru a obţine susţinerea candidaturii lui Theodor Stolojan la funcţia de preşedinte al României. În zilele de 17-18 februarie 2001 s-a desfăşurat Congresul ordinar al PNL, în cadrul căruia Valeriu Stoica l-a înlocuit pe Mircea Ionescu Quintus la şefia partidului. Contracandidaţii lui Valeriu Stoica au fost Călin Popescu-Tăriceanu şi Crin Antonescu. La preşedinţia Consiliului Naţional al PNL a existat un singur candidat, Theodor Stolojan, care a şi fost ales în această funcţie.     Foto: (c)  ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO Fuziunea prin absorbţie dintre PNL şi Alianţa pentru România (ApR) a făcut obiectul Congresului extraordinar din 19 ianuarie 2002. Potrivit protocolului care a fost supus aprobării la Congres, noua formaţiune păstra denumirea, sigla şi semnul electoral ale PNL. Fostului preşedinte al ApR, Teodor Meleşcanu, i-a revenit funcţia de prim-vicepreşedinte al PNL. În zilele de 24-25 august 2002, forul superior de conducere al PNL s-a reunit în Congres extraordinar pentru a-şi alege o nouă conducere. Cei doi candidaţi care şi-au disputat funcţia de preşedinte al partidului au fost Theodor Stolojan, reprezentând gruparea din jurul lui Valeriu Stoica şi Ludovic Orban, susţinut de gruparea lui Dinu Patriciu. Câştigătorul confruntării a fost Theodor Stolojan. Prin Congresul extraordinar din 19 aprilie 2003 s-a consfinţit fuziunea prin absorbţie dintre PNL şi Uniunea Forţelor de Dreapta (UFD). Tot în 2003, în zilele de 27 şi 28 septembrie, a mai avut loc un Congres extraordinar al PNL consacrat semnării fuziunii PNL cu Partidul Naţional Liberal-Câmpeanu şi adoptării protocolului politic privind alianţa PNL-PD. În cadrul Congresului, Theodor Stolojan a declarat, în sprijinul noii alianţe dintre PNL şi PD, că ''acest proiect răspunde intereselor tuturor românilor nemulţumiţi şi dezamăgiţi de corupţia din România şi dă o speranţă că există o forţă politică capabilă să soluţioneze lucrurile''. În zilele de 4 şi 5 februarie 2005, s-a desfăşurat primul Congres al PNL de când acest partid făcea parte din Alianţa D.A. Contextul desfăşurării Congresului era legat de necesitatea alegerii preşedintelui partidului, în situaţia în care din 2 octombrie 2004, preşedintele PNL, Theodor Stolojan, şi-a anunţat retragerea din viaţa politică. Singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al PNL a fost Călin Popescu-Tăriceanu, care a şi fost ales în fruntea partidului. La Congresul extraordinar din perioada 12-13 ianuarie 2007, Călin Popescu-Tăriceanu a fost reales preşedinte al PNL, pentru un nou mandat de doi ani. În 18 aprilie 2008, aproximativ 400 de delegaţi prezenţi la lucrările Congresului PNL au validat protocolul de fuziune între Partidul Naţional Liberal şi Acţiunea Populară, documentul conţinând inclusiv modificări la statutul partidului. La Congresul extraordinar din 20 şi 21 martie 2009, noul preşedinte al PNL a devenit Crin Antonescu. Contracandidatul său a fost Călin Popescu-Tăriceanu.     Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO Congresul extraordinar al PNL din 5-7 martie 2010, l-a reconfirmat în funcţia de preşedinte al partidului pe Crin Antonescu, contracandidat de prim-vicepreşedinte formaţiunii, Ludovic Orban. La 7 aprilie 2012, s-a desfăşurat primul Congres extraordinar separat al PNL de când s-a format Uniunea Social Liberală (USL), în februarie 2011. În cadrul Congresului au fost adoptate trei rezoluţii referitoare la colaborarea PNL la viitoarele alegeri locale, parlamentare şi prezidenţiale, în cadrul USL. De asemenea, a mai fost modificat Statutul PNL, pentru a-i acorda lui Sorin Frunzăverde funcţia de vicepreşedinte. La Congresul extraordinar al PNL, din 22 şi 23 februarie 2013, în funcţia de preşedinte al partidului a fost reconfirmat Crin Antonescu, iar în funcţia nou reînfiinţată, de prim-vicepreşedinte, a fost ales Klaus Iohannis. Pe lângă reînfiinţarea funcţiei de prim-vicepreşedinte, o altă modificare la Statut a constat şi în majorarea numărului de vicepreşedinţi la 31. În perioada 27-28 iunie 2014, liberalii s-au reunit în Congres (extraordinar şi ordinar), la Palatul Parlamentului, pentru modificări la Statutul partidului şi pentru alegerea noii conduceri. Alegerea noii conduceri a intervenit ca urmare a demisiei lui Crin Antonescu de la şefia PNL, motivând rezultatul slab obţinut de partid la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014. În cadrul Congresului ordinar, Klaus Iohannis a fost ales preşedinte al partidului, cu 1.334 de voturi din partea delegaţilor la Congres, pe când contracandidatul său, Ioan Ghişe, a primit 144 de voturi. În discursul său, Klaus Iohannis a declarat că obiectivul liberalilor este câştigarea alegerilor prezidenţiale şi revenirea la guvernare. În cadrul aceluiaşi eveniment, au fost aleşi cei 31 de vicepreşedinţi ai partidului. Totodată, propunerea de fuziune PNL-PDL a fost acceptată de către delegaţi, înregistrându-se doar 6 voturi "împotrivă" şi 4 abţineri. Noul partid rezultat a păstrat numele de Partidul Naţional Liberal. S-a votat şi rezoluţia privind aderarea partidului la grupul Popularilor Europeni, cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar trei voturi contra.     Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO Protocolul fuziunii prin contopire între PNL şi PDL a fost aprobat, cu unanimitate de voturi, de Congresul comun al liberalilor şi democrat-liberalilor, din 26 iulie 2014. Potrivit protocolului, denumirea noului partid este Partidul Naţional Liberal, iar cea prescurtată este PNL, alegerile interne urmând să se desfăşoare în baza statutului noii formaţiuni începând cu 1 ianuarie 2017. Congresul comun al celor două formaţiuni a fost precedat, în aceeaşi zi, de Congresul extraordinar al PNL, care a aprobat separat fuziunea cu PDL. La 18 decembrie 2014, Alina Gorghiu a fost aleasă preşedinte al vechiului PNL, în cadrul Biroului Politic Naţional al formaţiunii, cu 48 de voturi, după ce Klaus Iohannis şi-a depus mandatul de lider al partidului, ca urmare a alegerii sale în funcţia de preşedinte al României. Pentru funcţia de preşedinte a mai candidat şi prim-vicepreşedintele Ludovic Orban, care a obţinut 27 de voturi. Prin alegerea în funcţia de preşedinte al vechiului PNL, Alina Gorghiu a devenit şi co-preşedinte al noului PNL, consfinţit prin Congresul comun al PNL-PDL, din 26 iulie 2014, celălalt co-preşedinte fiind Vasile Blaga.     Foto: (c)  LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO În septembrie 2016, Vasile Blaga a demisionat din funcţia de copreşedinte al PNL şi din cea de coordonator al campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, după ce procurorii DNA au dispus urmărirea penală faţă de el pentru trafic de influenţă. La începutul lunii octombrie 2016, conducerea PNL a validat-o pe Alina Gorghiu în funcţia de preşedinte unic al partidului. Tot atunci, s-au votat modificări la Statutul PNL, potrivit cărora partidul este condus de un singur preşedinte până la Convenţia Naţională a liberalilor programată pentru 2017, iar eurodeputatul Daniel Buda a fost împuternicit la semnarea listelor de candidaţi ai partidului pentru alegerile legislative. După ce PNL a obţinut 20% la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, Alina Gorghiu a anunţat că îşi depune mandatul de la conducerea partidului. La 13 decembrie 2016, deputatul liberal Raluca Turcan a declarat că a acceptat propunerea pe care i-au făcut-o în mod unanim colegii din Biroul Politic Naţional de a fi preşedinte interimar al PNL, ca urmare a scorului electoral pe care l-a obţinut partidul în Sibiu.     Foto: (c)  SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO       Foto: (c)  MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO Cel mai recent Congres al PNL s-a desfăşurat în ziua de 17 iunie 2017, la Romexpo. Ludovic Orban a fost ales preşedinte al partidului, după ce a obţinut 3.518 de voturi iar contracandidatul său, Cristian Buşoi, 952 de voturi. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)   Citeşte şi:   * Congres PNL: Liberalii îşi aleg preşedintele - Ludovic Orban versus Florin Cîţu   * PSD a sesizat Poliţia Capitalei şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă cu privire la congresul PNL
Citeşte Articolul Întreg pe Sursă