DOCUMENTAR: 65 de ani de la trecerea în nefiinţă a pictorului Jean Aexandru Steriadi (23 noiembrie)

1 săptămână in urmă 43

Pictorul Jean Steriadi s-a născut în Bucureşti, la 29 octombrie 1880. A fost nepotul lui Constantin Steriadi, proeminent om politic, potrivit https://prabook.com/. Educaţia primită în casa părintească l-a ajutat să aleagă, cu uşurinţă, cariera de artist. Cursurile primare le-a absolvit la şcoala privată Schewitz-Thierin. S-a înscris, ulterior, la Colegiul Naţional Cantemir Vodă, unde a studiat cu Victorian Georgescu, ulterior studiind cu Apar Baltazar, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion şi Pan Ioanid. Pasionat de pictură, Jean Steriadi picta oriunde. În 1896, Jean Steriadi a intrat la Şcoala Naţională de Arte Frumoase, unde a studiat timp de patru ani, printre profesorii săi fiind George Demetrescu Mirea, Eugeniu Voinescu şi Constantine I Stăncescu. A obţinut, în 1901, o bursă care i-a permis să se înscrie la Academia de Arte Frumoase din Munchen. În instituţia din capitala Bavariei a studiat, timp de doi ani, cu Moritz Weinholdt, student al lui Wilhelm von Diez. Steriadi a luat parte şi la seminariile lui Wilhelm von Diez, pictor apreciat în acea perioadă şi unul dintre cei mai căutaţi profesori de pictură. Un alt profesor al lui Steriadi în perioada bavareză a fost Gabriel von Hackl, pictor şi fost student al lui Karl von Piloty. Printre alţi profesori ai săi s-au numărat Heinrich Wolff şi Ernst Neumann-Neander, conform https://prabook.com/.   În 1903, Steriadi a părăsit Munchen pentru Paris, unde s-a alăturat Academiei Julian, studiind sub îndrumarea lui Jean-Paul Laurens şi apoi fiind îndrumat de Lucien Simon. La începutul carierei sale a început să picteze în Bretania în aer liber, însoţit de Ştefan Popescu, Cecilia Cuţescu-Storck sau Gheorghe Petraşcu. Opera sa a fost influenţată de Lucien Simon. La 3 decembrie 1901, Steriadi a devenit cofondator al grupului Tinerimea artistică. După periplul din Munchen şi Paris, excursii în Spania şi Italia, Jean Steriadi a revenit în România. În 1906 a realizat portretele lui Ilarie Chendi, Alexandru Vlahuţă, Ştefan Octavian Iosif şi alţii. A sprijinit pregătirea tinerilor pictori. A fost numit curator la Muzeul Theodor Aman din Bucureşti, în 1909. Ales preşedinte al grupului Tinerimea artistică, în 1912. Jurnalistul, scriitorul şi criticul N. D. Cocea l-a apreciat drept un spirit mai liber decât predecesorii săi. A fost ultimul director al muzeului Kalinderu, deţinând funcţia din 1915 până la închiderea instituţiei în 1946. A participat la Expoziţia Artiştilor Români în 1917, organizată la Ateneul Român, unde a fost prezent în calitate de artist şţi de organizator, alături de H. Braune, directorul Pinacotecii din Munchen şi pictorul german Dzialis. Expoziţia sa personală din 1919 a fost susţinută la Ateneul Român, marcând o nouă etapă în cariera artistului. A urmat încă o expoziţie solo în 1921, contribuind, seminificativ, cu ilustraţii la cronicile Semănătorului În 1920 a devenit membru al grupului Studio - un format de şcoală de artă având rolul de a educa publicul prin diferite conferinţe şi cursuri practice. Avea să înfiinţeze, în 1921, alături de Gheorghe Petraşcu şi Arthur Verona, Academia liberă de pictură. În perioada 1924-1928 Steriadi a fost profesor la Academia de Arte Decorative. Concomitent, a pus bazele unei şcoli private care a funcţionat sub forma unor seminarii, desfăşurate în clădirea muzeului Kalinderu. A devenit profesor de pictură la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, în 1928. Cu prilejul marcării a trei decenii de la participarea sa cu expoziţie proprie la grupul Tinerimea artistică a organizat, în noiembrie 1933, o expoziţie comemorativă la Sala Dalles. A organizat, de asemenea, o expoziţie centenară dedicată lui Nicolae Grigorescu, evenimentul fiind un real succes şi reunind 153 de pânze în ulei şi 22 de litografii. Asociaţia Arta a fost înfiinţată în 1937 de Jean Alexandru Steriadi, Gheorghe Petraşcu, Iosif Iser şi alţii. Din 1944 şi până la retragerea sa din activitate în 1949 a deţinut funcţia de rector în cadrul Şcolii Naţionale de Arte Frumoase din Bucureşti. În 1951, a primit propunerea să ocupe poziţia de profesor de litografie. S-a stins din viaţă la 23 noiembrie 1956. Jean Alexandru Steriadi a fost unul dintre cei mai influenţi artişti ai timpului său. A fost promotorul galeriilor în alb şi negru în litografie. Pe lângă activitatea depusă în slujba artei s-a implicat activ formarea tinerilor artişti prin constituirea a numeroase organizaţii şi grupuri de profil. A fost recompensat, în 1930, cu Premiul Naţional în Pictură pentru activitatea sa de treizeci de ani depusă în slujba artei. În 1947 a obţinut recunoaşterea Academiei Române fiindu-i decernat Marele Premiu C. Hamangiu. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)   Sursa foto: www.wikiart.org
Citeşte Articolul Întreg pe Sursă