DOCUMENTAR: 65 de ani de la moartea regizorului Sir Alexander Korda (23 ianuarie)

1 lună in urmă 152

Regizorul şi producătorul de film britanic de origine maghiară Sir Alexander Korda, pe numele adevărat Sándor László Kellner, s-a născut la 16 septembrie 1893, în oraşul Pusztatúrpásztó din Austro-Ungaria, conform imdb.com. Cei doi fraţi ai săi mai tineri, Zoltan şi Vincent, au urmat, la rândul lor, cariere legate de industria cinematografică, colaborând în repetate rânduri cu Alexander. Pasionat de cinematografie încă din tinereţe, Alexander Korda a început să publice recenzii de filme pentru a se întreţine. Şi-a schimbat numele în Korda, inspirându-se din expresia latină "sursum corda", folosită în rugăciunile euharistice şi tradusă prin "a ridica inimile" sau "inimile sus". A înfiinţat reviste dedicate cinematografiei maghiare, precum "Pesti Mozi" sau "Világ". Cariera sa cinematografică a început în 1914, atunci când a scris scenariul peliculei mute "Casa de veghe din Carpaţi" ("Őrház a Kárpátokban"), pe care a şi regizat-o alături de Gyula Zilahy. Al doilea film din 1914, de asemenea regizat împreună cu Zilahy, a fost intitulat "Jurnalistul păcălit" ("A becsapott újságíró"). În 1916, Korda a pus bazele propriei case de producţie, Corvin Film. În acelaşi an, a lansat pelicula "Nopţi albe" ("Fehér éjszakák"), o dramă mută ce s-a bucurat de un real succes. Au urmat opt filme realizate în 1916 şi patru în 1917, care au propulsat Corvin Film în topul companiilor de film din Ungaria. Peste ani, Alexander Korda avea să se refere la comedia "Harrison şi Barrison" ("Harrison és Barrison"), pe care a regizat-o în 1917, ca fiind cel mai reuşit film al său din prima jumătate a prestigioasei sale cariere regizorale. Ultimul său film realizat în Ungaria a fost "Numărul 111" ("A 111-es"), care datează din 1919. La începutul anilor '20, Korda a colaborat cu casa de filme vieneză Sascha-Film, coordonată de contele austriac Alexander Kolowrat. Din această perioadă, memorabilă a rămas, în special, pelicula mută de aventuri "Prinţul şi cerşetorul" ("Prinz und Bettelknabe", 1920), regizată de Korda, cu Tibor Lubinszky în rol principal. După episodul vienez, Alexander Korda s-a stabilit în Germania, unde e regizat melodrama "Necunoscuta zi de mâine" ("Das unbekannte Morgen"), auto-finanţată. Beneficiind de sprijinul companiei germane de film UFA, Korda a început filmarea la drama istorică "Tragedia Casei de Habsburg" ("Tragödie im Hause Habsburg"), lansată în 1924, care aborda aşa-numitul "Incident Mayerling". Ultimul său film din Germania a fost "Doamna nu vrea copii" ("Madame wünscht keine Kinder", 1926), pentru filiala locală a studioului american Fox. În decembrie 1926, Korda şi soţia sa, Maria, care jucase în câteva dintre filmele regizate de soţul său, au plecat spre Hollywood. Primul film regizat pe tărâm american a fost "Nevasta furată" ("The Stolen Bride", 1927), apărut în urma unui contract cu studioul american First National. Primul său mare succes în SUA a fost parodia "Viaţa privată a Elenei din Troia" ("The Private Life of Helen of Troy", 1927). "Vijelia" ("The Squal"), cu tânara Myrna Loy în rol principal, a fost primul film cu dialog regizat de Alexander Korda, lansat în 1929. A urmat o scurtă perioadă de şedere în Franţa, unde Korda a regizat "Bărbaţii din jurul lui Lucy" ("Die Männer um Lucie", 1931). Deşi filmat în studiourile Joinville din Paris, filmul a rulat doar în Germania, în prezent fiind considerat pierdut. În 1931, s-a stabilit la Londra. Anii ce au urmat i-au adus celebritatea pe plan mondial, Korda fiind cotat drept unul dintre cei mai importanţi producători englezi de film ai anilor '30 şi '40. Primul film realizat de propria sa casă de producţie, "London Film Productions", s-a numit "Viaţa privată a lui Henric al VIII-lea" (1933) şi a fost un succes mondial, fiind nominalizat la Oscar pentru Cel mai bun film. Pentru prestaţia sa, Charles Laughton a fost răsplătit, în 1934, cu Oscarul pentru Cel mai bun actor în rol principal, conform oscars.org. După modelul învăţat la Hollywood, Alexander Korda a creat studiourile Denham, unde a angajat tehnicieni profesionişti din Europa şi SUA. La scurt timp după aceea, au apărut filme de mare succes, spectacole care au rulat cu casele de bilete închise. Dintre acestea, amintim: "Bosambo" (1934), "Viaţa privată a lui Don Juan" ("The Private Life of Don Juan", 1934), "Fantoma pleacă în Vest" ("The Ghost Goes West", 1935), "Omul capabil de miracole" ("The Man Who Could Work Miracles", 1936), "Rembrandt" (1936), "Hoţul din Bagdad" ("The Thief of Bagdad", 1940), "Lady Hamilton" (1941), "Cartea junglei" ("Jungle Book", 1942). Autorii scenariilor filmelor regizate sau/şi produse de Korda au fost nume consacrate, precum Carl Zuckmayer, H.G. Wells, Eric Ambler sau Graham Greene. La "London Films", şi-au început cariera viitoare staruri de cinema, precum Laurence Olivier, Ralph Richardson, Vivien Leigh, Flora Robson şi Charles Laughton. Anul 1942 i-a adus lui Alexander Korda titlul de cavaler, acordat de către George al VI-lea al Regatului Unit. A fost primul regizor de film înnobilat cu acest titlu. După cel de-al Doilea Război Mondial, Sir Alexander Korda şi-a extins imperiul cinematografic şi a continuat să colaboreze cu nume mari precum Graham Greene sau regizorul Carol Reed. Au urmat alte adevărate capodopere ale cinematografiei produse de Sir Alexander Korda, precum "Al treilea om" ("The Third Man", 1949) şi "Richard al III-lea" ("Richard III", 1956), cel din urmă avându-l protagonist pe Laurence Olivier. În 1999, Institutul Britanic de Film a desemnat pelicula "Al treilea om" ca fiind cea mai bună din istoria cinematografiei britanice, potrivit http://news.bbc.co.uk. În 1947, Sir Alexander Korda a fost co-fondator al Academiei Britanice de Film. În acelaşi an, a fost înfiinţat Premiul Alexander Korda pentru Cel mai bun film britanic, acordat anual în cadrul Premiilor BAFTA, arată http://awards.bafta.org. Sir Alexander Korda a creat sub deviza "Filmul trebuie să fie un spectacol pentru un public cultivat", o deviză cu iz elitist, susţinută însă de filme-reper în cinematografia mondială, care au lansat cinematograful britanic într-o adevărată competiţie cu Hollywood-ul. A fost căsătorit de trei ori: cu actriţa maghiară Maria Korda, în 1919, cei doi divorţând în 1930; cu starleta Merle Oberon (1939-1945) şi cu Alexandra Boycun, în 1953. Sir Alexander Korda s-a stins din viaţă la Londra, în urma unui infarct miocardic, la 23 ianuarie 1956. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)   Sursa foto: themoviedb.org
Citeşte Articolul Întreg pe Sursă