DOCUMENTAR: 10 ani de la moartea exploratorului Teodor Gheorghe Negoiţă (23 martie)

1 lună in urmă 33

Cercetătorul, speologul şi exploratorul Teodor Gheorghe Negoiţă, primul român care a atins Polul Nord, fondator al Staţiei de cercetări ştiinţifice Law-Racoviţă-Negoiţă din Antarctica, s-a născut la 27 septembrie 1947, în localitatea Sascut, judeţul Bacău, într-o familie de învăţători. A absolvit Facultatea de Chimie Industrială din Iaşi în anul 1973, frecventând în paralel şi cursuri la Facultatea de Geografie. A obţinut doctoratul în ştiinţe chimice cu lucrarea ''Controlul poluării în zonele arctice şi antarctice''. A fost pasionat de etnologie şi speologie, specializându-se în studiul şi explorarea peşterilor verticale. Ulterior, s-a orientat spre explorarea peşterilor de gheaţă. În 1987, a fondat Institutul Român pentru Cercetare Polară. După aproximativ trei ani, timp în care a strâns fondurile necesare, Teodor Negoiţă a început să organizeze, alături de geografi, geologi, ingineri şi doctori români, expediţii în regiunile arctice, precum Groenlanda, nordul Canadei şi arhipelagul norvegian Svalbard. A studiat şi pe cont propriu porţiuni din Groenlanda şi insula Spitsbergen, călătorind peste 300 de km pe schiuri.     Foto: (c)  CONSTANTIN CIOBOATA/ AGERPRES FOTO Pentru a ajunge la Polul Nord, Teodor Negoiţă s-a antrenat mai bine de un an, dobândind o formă fizică ce îi permitea să traverseze, pe schiuri, sute de kilometri, să reziste temperaturilor de -45 de grade Celsius şi să tragă după el o sanie cu o greutate de 100 kg. La invitaţia Centrului Expediţionar Arctic şi a Academiei de Ştiinţe a Rusiei, a participat la o expediţie de cercetare complexă, pornită din Nordul Siberiei către vârful nordic al planetei. La data de 21 aprilie 1995, ora 6.00, ora Bucureştiului, a devenit primul român care a atins Polul Nord, în cadrul amintitei expediţii ruse de cercetare. Performanţa lui a plasat România pe locul 11 în lume la capitolul cetăţeni care au ajuns la Polul Nord. Cu acel prilej, a studiat viteza şi direcţia banchizelor în derivă şi gradul de poluare cu radionuclizi, pesticide şi metale grele a apelor din jurul Polului Nord şi a gheţii banchizelor, conform lucrării ''Staţia Law-Racoviţă din Antarctica: Un vis împlinit în lumea aisbergurilor'', semnată de dr. Florica Topârceanu şi publicată la http://www.acad.ro/.     Foto: (c)  PAUL BUCIUTA/ AGERPRES FOTO În 1996, a înfiinţat Fundaţia Antarctică Română. Teodor Gheorghe Negoiţă a reprezentat România la şedinţele Tratatului Antarctic şi a fost membru activ al Comitetului pentru Protecţia Mediului în Antarctica. În anul 2000, a deschis lucrările Tratatului Antarctic de la Londra, eveniment la care au participat 43 de ţări. La 13 ianuarie 2006, Teodor Gheorghe Negoiţă a inaugurat, alături de echipa sa, prima şi singura staţie de cercetări polare româneşti în Antarctica, Law-Racoviţă. Din echipă au făcut parte şi două femei, Florica Topârceanu şi Elena Bocanciu, experte în biologie şi biochimie, primele românce la Polul Sud. Numele staţiei provine de la Philip Law, primul cercetător australian care explorase estul Antarcticei, şi Emil Racoviţă, cel dintâi biolog din lume care a studiat viaţa în Antarctica, în cadrul expediţiei Belgica (1897-1899), potrivit infoantarctica.com. Law-Racoviţă se află pe amplasamentul unei staţii construite în 1986 de Australia şi donată României în iunie 2005, la Stockholm, în prezenţa ambasadorilor român şi australian, arată http://www.research.gov.ro/. În apropiere, la aproximativ 2 km, se află Staţia Zhong Shan a Chinei, iar la 1 km distanţă, Staţia Progress II a Federaţiei Ruse. Distanţa faţă de Bucureşti a Staţiei Law-Racoviţă este, în linie dreaptă, de 13.352 km, precizează http://canberra.mae.ro. ''O ambiţie neînfrântă m-a împins să forţez lucrurile, pentru a ajunge la importanţa pe care românii o merită în Antarctica'', a declarat, atunci, Teodor Negoiţă. Începând cu data de 9 decembrie 2011, numele staţiei este Law-Racoviţă-Negoiţă.     Foto: (c)  VIOREL LAZARESCU/Arhiva istorică AGERPRES De-a lungul carierei sale, Teodor Negoiţă a publicat peste 30 de lucrări ştiinţifice, în reviste cu mare impact în lumea ştiinţifică internaţională şi a contribuit la popularizarea rezultatelor cercetărilor sale prin numeroase întâlniri, simpozioane şi sesiuni de comunicări în ţară şi străinătate. Teodor Gheorghe Negoiţă este autorul a două cărţi în care şi-a expus amintirile din regiunile Polului Sud: ''Ştiinţa pe gheaţă - cu chinezii în Antarctica'' (2004) şi ''Ambasada României în Antarctica - Staţia Law-Racoviţă'' (2006). Academia Română i-a acordat cercetătorului român distincţia onorifică Meritul Academic pentru merite deosebite în cercetarea din ţinuturile polare, potrivit http://www.academiaromana.ro/. În decembrie 2000, Teodor Gheorghe Negoiţă a fost decorat cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer. La 28 mai 2009, la propunerea şi recomandarea Academiei Române, a fost ridicat în grad de Comandor al Ordinului Naţional Steaua României. Pentru contribuţia adusă la Ştiinţa Antarcticii, Teodor Gheorghe Negoiţă a fost desemnat Omul de Ştiinţă Internaţional 2003, de către Comitetul Ştiinţific pentru Cercetări Antarctice din cadrul Institutului de Cercetare Polară Scott (Cambridge, Marea Britanie).     Foto: (c) ROMULUS BOANCA/ Arhiva istorică AGERPRES Teodor Gheorghe Negoiţă a încetat din viaţă la 23 martie 2011, la vârsta de 64 de ani şi a fost înmormântat în localitatea natală din judeţul Bacău. În anul 2012, a fost înfiinţată Comisia Naţională pentru Cercetări Antarctice (CNCA), din iniţiativa Academiei Române, prin grija vicepreşedintelui înaltului for cultural, Cristian Hera, şi cu ajutorul foştilor colaboratori ai exploratorului. În prezent, CNCA a adunat mai mulţi oameni de ştiinţă dedicaţi ideii de continuare a cercetărilor antarctice şi de elaborare a Programului Naţional de Cercetări Antarctice sub preşedinţia prof. dr. Dumitru Murariu, membru corespondent al Academiei Române, potrivit http://www.acad.ro/. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)
Citeşte Articolul Întreg pe Sursă