DOCUMENT Parlamentul European avertizează că va acționa în justiție Comisia Europeană dacă nu aplică mecanismul care condiționează alocarea fondurilor de respectarea statului de drept

1 lună in urmă 1

Parlamentul European va discuta în sesiunea plenară de săptămâna viitoare o propunere de rezoluție privind aplicarea regulamentului care condiționează alocarea fondurilor europene de respectarea de statului de drept, în care acuză Comisia Europeană că nu a acționat deja împotriva statelor cu probleme, stabilește ca CE să ofere toate informațiile până la 1 iunie, în caz contrar Parlamentul va da în judecată Comisia Europeană la Curtea de Justiție a UE.

Propunerea de rezoluție este asumată de principalele trei grupuri politice, PPE, S&D și Renew Europe, precum și de grupul Verzilor și cel al europarlamentarilor de stânga, și a fost inițiată de Renew.

Potrivit documentului consultat de G4Media, Parlamentul European amintește că mecanismul de condiționalitate a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, dar Comisia Europeană nu a întreprins încă niciun demers față de statele membre în care sunt indicii că nu respectă valorile UE.

Parlamentul European subliniază că este important ca mecanismul să fie aplicat mai ales în contextul alocării fondurilor din programul NextGenerationEU.

„Încălcările care au avut loc înainte de intrarea în vigoare a regulamentului pot declanșa, de asemenea, adoptarea de măsuri în temeiul regulamentului, atâta timp cât acestea continuă să existe și să afecteze sau să afecteze grav” interesele financiare ale Uniunii, se precizează în document.

Articolul 5 din Regulamentul privind condiționalitatea statului de drept, prevede că CE „dacă este necesar, ia toate măsurile adecvate pentru a proteja bugetul Uniunii”, amintesc europarlamentarii.

În context, rezoluția îndeamnă Comisia să utilizeze „pe deplin puterile sale de investigație pentru fiecare caz de încălcare potențială a principiilor statului de drept de către un stat membru”.

„Comisia este obligată să informeze fără întârziere Parlamentul European și Consiliul cu privire la orice notificare trimisă statelor membre în cazul în care are motive întemeiate să considere că sunt îndeplinite condițiile pentru adoptarea măsurilor prevăzute în regulament; constată cu dezamăgire absența oricărei notificări scrise către statele membre de la intrarea în vigoare a regulamentului, în ciuda numeroaselor îngrijorări cu privire la încălcările statului de drept identificate în raportul Comisiei privind statul de drept din 2020”, precizează documentul.

Parlamentul European cere Comisiei să includă în raportul său anual privind statul de drept o secțiune dedicată în care să prezinte cazurile de încălcare a principiilor statului de drept în statele membre.

În final, referindu-se la intenția CE de a adopta „orientări” pentru aplicarea regulamentului privind condiționarea fondurilor de statul de drept, Parlamentul subliniază că acestea nu sunt neapărat necesare și dă termen Comisiei, dacă insită în elaborarea acestora, să le adopte cel târziu până la 1 iunie 2021 și insistă ca Parlamentul să fie consultat înainte de adoptarea lor.

„În cazul în care Comisia nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul prezentului regulament și nu furnizează Parlamentului informațiile menționate mai sus până la 1 iunie 2021, Parlamentul va considera că aceasta constituie un eșec de acțiune și, ulterior, va lua măsuri în temeiul articolului 265 din TFUE împotriva Comisie”.

Articolul 265 din Tratat prevede posibilitatea unei acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Context

Parlamentul European va folosi „toate mijloacele” pe care le are la dispoziție în cazul în care Comisia Europeană nu își îndeplinește obligațiile în ceea ce privește aplicarea noului mecanism de protecție bugetară, a anunțat Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), în urma dezbaterii din 11 martie, din plenul PE, cu comisarul pentru Buget și administrație, Johannes Hahn.

Europarlamentarii l-au întrebat pe comisarul Hahn care este motivul pentru care Comisia nu a folosit încă mecanismul care condiționează alocarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, pentru a proteja bugetul UE, deși noile reglementări au intrat în vigoare la 1 ianuarie.

„Evidențiind (…) deteriorarea continuă a situației în unele țări, inclusiv Ungaria și Polonia, au solicitat acțiuni imediate pentru a preveni daune suplimentare bugetului și valorilor UE. Unii au subliniat, de asemenea, obligația Comisiei de a acționa ca un organism independent din punct de vedere politic și rolul său de gardian al tratatelor”, precizează comunicatul LIBE.

Drumul unor acțiuni în justiție împotriva Comisiei Europene a fost descis la începutul lunii martie.

Parlamentul European a decis, pe 3 martie, să introducă o acțiune la Curtea de Justiție a UE în disputa cu Comisia Europeană pentru eliminarea vizelor la intrarea în SUA, în prezent cetățenii din patru state membre fiind obligați să dețină o astfel de viză: România, Bulgaria, Croația și Cipru, după cum a scris G4Media aici.

David Sassoli a acceptat astfel o recomandare a Comisiei JURI.

Parlamentul European a cerut, în repetate rânduri, Comisiei Europene să adopte măsurile prevăzute în legislaţia UE pentru a garanta reciprocitatea totală a vizelor între Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Europarlamentarul bulgar, Ilhan Kyuchyuk (grupul Renew), a declarat că decizia în Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a fost luată, pe 1 martie, cu „o majoritate covârșitoare” și vizează o plânjere la Curtea de Justiție pentru „inacțiune” a Comisiei Europene. Kyuchyuk este convins că, prin inacțiunea sa, Comisia Europeană, în calitate de „gardian al tratatelor”, subminează credibilitatea instituțiilor și a anunțat că președintele PE, David Sassoli, urma să sesizeze Curtea europeană de Justiție până pe 4 martie.

sursa foto: Comisia Europeană

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă