Dna Ionescu n-are nevoie de Isărescu să știe că în România e tot mai scump să fii sărac. Dl Popescu, hipster la multinațională, confirmă socoteala

1 lună in urmă 29

E parcă tot mai scump să fii sărac, spune doamna Ionescu, pensionara de la scara vecină. Copiii ei se miră cum de reușește din cei 1500 de lei net cât ia pensie, să mai pună deoparte 200 de lei lunar. Pentru doamna Ionescu, cifrele referitoare la inflație anunțate de BNR sau de INS nu valorează mare lucru. Și are dreptate: în cazul ei inflația resimțită e de peste 8%, în vreme ce pentru cei cu venituri de peste 6.000 de lei net, inflația a trecut cu puțin de 4%. Depinde de care parte a ușii te afli, cum ar spune cineva.

Vorbim despre inflație ca despre un număr unic care se aplică întregii economii. Dar fiecare dintre noi resimte altfel creșterile de prețuri, din simplul motiv că fiecare cheltuim banii pe lucruri diferite. Prețul țigărilor este foarte important pentru fumători; prețul scutecelor îi afectează mai ales pe cei care au copii mici, iar prețul benzinei reprezintă un cost semnificativ pentru un locuitor din Voluntari care face zilnic naveta în Capitală.

Cheltuielile lunare ale doamnei Ionescu sunt, în linii mari, următoarele: circa 150-200 de lei lunar dă pe medicamente, două pungi de făină, doi litri de ulei, 50 de lei pe carne (cel mai des ia pui), pește (pentru zilele de post), un pachet de țăgări la două zile, iar facturile de energie electrică și de gaz atârnă ca o piatră de moară. Își notează pe un caiet fiecare leu pe care îl cheltuie dar și fiecare bănuț care intră. Așa am putut calcula cât dă pe fiecare produs cuprins în lista pe care o monitorizează INS atunci când calculează inflația.

Să ne înțelegem: doamna Ionescu nu cumpără toate acestea doar pentru ea; îi ia în weekend pe cei doi nepoței, cărora le pregătește adevărate festine culinare, cu deserturile lor preferate la final.

Refăcând ponderile în coșul de consum ale cheltuielilor doamnei Ionescu, un calcul relativ simplu ne arată o inflație resimțită de către doamna Ionescu la nivelul de 8,41%, mult mai mare decât cea afișată de oficialități.

E drept, doamna Ionescu este o pensionară care locuiește la oraș. La sat, lucrurile stau cu totul altfel. Și pensia e mai mică, e drept, dar și majoritatea consumului se face din grădina proprie. Vrei să faci duminica asta o supă? Tai o găină din curte! Vrei o salată de roșii cu castraveți? Nu trebuie să mergi la piață, ci le culegi din grădina proprie. Ți-a ”tras” primăria apă? Nu contează; tu rămâi tot la cea luată din puțul din curte, că doar n-o să dai bani pe cea a Primăriei.

Oricum, atunci când INS colectează prețurile pentru determinarea Indicelui Prețurilor de Consum (IPC-inflația), o face doar în mediul urban, așa încât în mediul rural inflația aproape că nu e urmărită.

Când vine vorba de cei cu venituri mari, structura coșului de consum arată cu totul altfel. Deci și inflația e alta

Statistica măsoară tipul și dimensiunea cheltuielilor cu ajutorul anchetei bugetelor de familie. O chestiune riguroasă, care dă dimensiunea reală a structurii în care fiecare gospodărie încasează și cheltuie fiecare leu intrat în cont.

Domnul Popescu, IT-ist la o multinațională (de fapt, șeful securității cibernetice la acea multinațională), admite că face parte din ceea ce oamenii definesc drept ”hipster”. ”Până și taică-meu în call-urile video mă întreabă: când mai vii acasă, hipstere?”, zice râzând dl Popescu. E drept, câștigă mai mult decât poate cheltui un om pentru nevoile sale decente.

Dl. Popescu stă singur în chirie (300 de euro/garsonieră), mesele și le ia în oraș, e vegetarian și cheltuie enorm pe cărți de specialitate și pe cursuri. Investește în Educație, cum îi place lui să spună. ”Nu mai spun că sunt adeptul minimalismului, că o să-mi sară unii în cap”, povestește el.

Înainte de pandemie chiar aveam o viață relaxată, mai spune dl. Popescu. Discutam seara cu omologul meu din Amsterdam și ne dădeam întâlnire a doua zi la Praga, doar ca să bem o cafea la una din cafenelele din Piața Orașului Vechi și ca să discutăm despre problemele comune de securitate cu care ne confruntăm și cum să le facem față. Ne vedeam la cafea, iar eu zburam seara înapoi spre București. În pandemia evident că nu s-au mai putut ține genul ăsta de întâlniri.

Dl Popescu are frizer personal, are croitorul lui la care își face costumele ciudate cu care se îmbracă, iar mâncarea și-o comandă online (aici, un alt minus al INS- nu calculează inflația din comerțul electronic care a prins aripi de când cu pandemia). Punând în tabel cheltuielile d-lui Popescu, inflația pe care o resimte el este de 4,1%- mult sub cifrele oficiale.

Efectele inflației nu numai că sunt mai mari, dar disproporționat de mari, pentru oamenii cu venituri mai mici, arată și profesorul de economie Todd Pittinsky, în Wall Street Journal. Cei cu venituri mai mari compensează adesea creșterile de preț (bunuri sau servicii) cu venituri crescute. Mai mult, prețurile cresc adesea mai mult pentru nevoile de bază decât pentru articolele de lux, fenomen pe care economiștii îl numesc „inegalitatea inflației”.

De asemenea, ne-am uitat la evoluția salariului minim net și la cantitatea de marfă pe care un român o poate cumpăra cu respectivii bani (puterea de cumpărare). Am luat în calcul ultimiii 4 ani (iunie 2018-iunie 2021), pe baza prețurilor /kg colectate de Statistică. Graficul (care confirmă scăderea puterii de cumpărare îl puteți vedea mai jos)

Citește mai multe despre cum îi afectează inflația pe cei cu venituri mai mici sau mai mari aici sau aici

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă