Deprofesionalizarea funcției de arhitect-șef ne pune în pericol orașele. Pregătim tunuri imobiliare sau căutăm soluții?

2 săptămâni in urmă 20

Știați că Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care arhitecții șefi din municipii, orașe și comune nu vor mai fi obligați să aibă studii de arhitectură sau urbanism și nici nu vor mai trece printr-un examen organizat de asociațiile profesionale? Pe scurt, inginerii în construcții și inginerii cu specialitatea inginerie economică în construcții vor putea ocupa poziția de arhitect șef.

Mai mult, pixul urbanismului poate să rămână în mâna primarilor, prin oamenii aserviți acestuia. Cum? Localitățile pot constitui asociații pentru realizarea în comun a serviciilor de planificare urbană și emitere de autorizații, iar angajații din aceste asociații vor fi asimilați funcționarilor publici și vor semna documentațiile de urbanism precum un arhitect șef. Dar pentru ei nu vor fi aplicabile nici măcar criteriile minimale de formare profesională solicitate unui arhitect șef dintr-o comună.

În felul acesta riscăm să nu fim în stare niciodată să depășim stadiul actual și să dezvoltăm strategii de dezvoltare armonioasă pentru localitățile noastre, existând chiar un risc de creștere a corupției în materie de dezvoltare imobiliară. Schimbările preconizate, în loc să rezolve situația, pot deveni slăbiciuni de sistem.

Riscurile deprofesionalizării: dezvoltare fără coerență, vulnerabilitate și vicii juridice, greșeli în elaborarea planurilor urbanistice, corupție
Semnale de alarmă au fost transmise în repetate rânduri de asociațiile profesionale. Ordinul Arhitecților din România (OAR), Registrul Urbaniștilor din România (RUR) și asociația arhitecților șefi au transmis puncte de vedere negative cu privire la modificările preconizate în cadrul consultărilor publice pe OUG 79/2021 de la Ministerul Dezvoltării. Nu s-a ținut cont de ele, iar Ordonanța a ajuns în aceeași formă în Parlament, spre a fi aprobată prin lege.

Culmea, sau nu, este că o lege similară a fost votată în parlament (PL-x 201/2020) și întoarsă de președintele țării pentru reexaminare.

Asociațiile profesionale s-au opus și la vremea respectivă. USR s-a abținut și atunci, întrucât pentru comune sau orașe mici măsura ar fi putut fi fezabilă, cu atestarea candidaților ingineri prin concurs, nu însă și pentru orașe de mari dimensiuni, municipii, județe și municipii reședință de județ. Iată însă că Ministerul Dezvoltării vine cu o OUG, cu o formă mult mai permisivă, deși motivul supunerii legii spre reexaminare a fost tocmai necesitatea creării unui dialog autentic cu asociațiile profesionale și reanalizarea capacității unei persoane fără studii universitare de licență în domeniul arhitecturii sau urbanismului de a face față poziției de arhitect șef,

Acceptarea inginerilor neatestați de către asociațiile profesionale pe pozițiile de arhitecți șefi din orașe și municipii nu ar duce decât la acutizarea haosului deja existent și ar fi un risc major pentru modul de dezvoltare al localităților noastre pe termen lung. Modificările propuse generează vulnerabilitate la corupție acordând posibilitatea unor „specialiști", angajați sau contractați de asociațiile intracomunitare formate de primării, să avizeze documentele de urbanism cu prerogativele depline a unui funcționar public. Practic aceste documente nu vor mai trebui verificate de nimeni. Ne confruntăm cu riscul de emitere de autorizații de construire ce nu respectă prevederile legale și care pot afecta însăși securitatea investițiilor, cu efecte inclusiv asupra modului de cheltuire a banilor publici pentru aceste servicii.

Mai simplu spus: nu putem să acceptăm pe pozițiile de arhitecții șefi ingineri economici sau ingineri cu specialitatea inginerie economică în construcții, care pe deasupra nici să nu fie atestați de către asociațiile profesionale. Nu putem accepta ca în asociațiile de dezvoltare, documentațiile de urbanism să fie semnate de așa numiți „specialiști" cărora nu li se impune nicio condiție de formare profesională și care să aibă prerogativele unui funcționar public. Aceasta este o poartă deschisă pentru abuzuri!

Soluții

Este normal să ne gândim la soluții pentru lipsa arhitecților șefi din primării, dar răspunsul pentru rezolvarea acestei probleme nu trebuie să fie nici diminuarea nivelului profesional și nici a responsabilității celor ce avizează fie planuri urbanistice, fie autorizații de construire.

De aceea am propus în cadrul Comisiei de administrație din Camera Deputaților, alături de colegul meu Tudor Benga, o serie de amendamente, cum ar fi menținerea posibilității de ocupare a poziției de arhitect șef de către un inginer doar la nivelul comunelor și doar cu atestare din partea asociațiilor profesionale. Pentru toate localitățile (comune, orașe, municipii, județe) am argumentat de ce constituirea de asociații de dezvoltare pentru elaborarea documentațiilor de urbanism este cea mai bună soluție ce poate conduce și la eficientizarea costurilor dar și la aplicări unitare în strategiile de planificare urbanistică a localităților învecinate. Spre deosebire însă de forma Guvernului, am propus ca semnarea, verificarea și avizarea acestora să nu se facă de către angajații asociației, ci de către un arhitect șef sau un funcționar public absolvent de cursuri de formare profesională în urbanism, din una dintre localitățile ce fac parte din asociația.

Trăim într-o țară care a fost urbanizată forțat timp de 45 de ani, fără a pune pe primul loc calitatea vieții locuitorilor și fără pic de respect față de arhitectură. Anii post revoluție, au dus la o dezvoltare imobiliară haotică, marcată de lipsa strategiilor de planificare teritorială. În județul Ilfov, unde locuiesc, greșelile acestor ani se văd cu ochiul liber în cele mai multe localități. Și situații similare găsim peste tot în țară, în special în jurul marilor aglomerări urbane, problema principală nefiind neapărat lipsa, cât slaba pregătire profesională, dezinteresul sau interesele nu tocmai legitime ale celor care ocupă funcția de arhitect șef.

Stă în puterea noastră să stabilim criterii clare pentru oamenii în mâna cărora lăsăm responsabilitatea dezvoltării urbanistice a localităților.

Și orice modificare în legislația cu privire la urbanism ar trebui făcută responsabil, cu gândul la cum vor arăta localitățile în care trăim peste 10-20 de ani. Sper ca toți colegii mei să ia în considerare aceste aspecte atunci când vom vota forma finală în plenul Camerei Deputaților.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă