Decizie definitivă: Dosarul Revoluției se întoarce la Parchet. Ion Iliescu și ceilalți doi inculpați pot răsufla ușurați

3 săptămâni in urmă 24

Dosarul Revoluției se întoarce la Parchet, astfel că procurorii militari vor trebui să ia de la capăt ancheta cu privire la evenimentele sângeroase din Decembrie 1989. Astfel, Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus scapă de acuzațiile de infracțiuni contra umanității.

„1045/1/2019/a1.1 - Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Sectia Parchetelor Militare, părțile civile (…) împotriva încheierii din data de 09 octombrie 2020 și a încheierii nr. 288 din 21 mai 2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. 1045/1/2019/a1.(…) Definitivă. Pronunţată în şedinţa din Camera de Consiliu, astăzi, 10 noiembrie 2021”, se arată în minta deciziei ICCJ.

Din ce motive a fost restituit dosarul la Parchet

Judecătorii Curţii Supreme au decis să restituie procurorilor Dosarul „Revoluţiei“ după ce părțile au invocate trei vicii care, în eventualitatea unei condamnări, ar fi dus la anularea acesteia, susţine Doru Mărieş, preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie 1989“.

Cele trei aspecte de nelegalitate sunt:

  • confirmarea rechizitoriului de către un procuror care a lucrat în dosar,
  • alipirea a sute de volume care nu au legătură cu procesul şi
  • controverse cu privire la data finalizării rechizitoriului, în 2019.

Toate cele trei motive ar fi putut constitui temei de anulare a deciziei în cazul unei eventuale condamnări pronunţate de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) cu privire la Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, trimişi în judecată anul trecut pentru infracţiuni contra umanităţii săvârşite în perioada 22-30 decembrie 1989.

„Oricare dintre cele trei vicii de procedură ar fi dus la anularea unei eventuale condamnări“, spune Doru Mărieş.

Evenimentele din 1989, împărțite în două perioade

Dosarul a bătut pasul pe loc cât timp Ion Iliescu a fost preşedinte Dosarul „Revoluţiei“ a ajuns pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la aproape 30 de ani de la evenimentele sângeroase din decembrie 1989, după o serie de clasări, soluţii de neîncepere a urmăririi penale şi declinări între diverse unităţi de Parchet.

Evenimentele din decembrie 1989 sunt împărţite în două perioade în funcţie de momentul fugii dictatorului Nicolae Ceauşescu, cu elicopterul, de pe cădirea Comitetului Central:

Prima perioadă, între 14 şi 22 decembrie 1989, este cea a unei revoluţii autentice, aşa cum spune Doru Mărieş, iar cea ulterioară datei de 22 decembrie este o contra-revoluţie sub comanda FSN-MApN.

„Ultima perioadă cade în sarcina celor care au preluat puterea, adică Ion Iliescu, FSN, Petre Roman, Mazilu, Brucan, Măgureanu şi alţii. Oamenii care au murit atunci, precum şi cei răniţi, fiecare a avut dosarul lui. Aceste dosare au fost la Reşiţa – 40 şi ceva de oameni, la Brăila – la fel, Cluj, Arad, Sibiu, Iaşi, Craiova, Bucureşti, Timişoara etc. Toate aceste dosare au fost închise unul câte unul, adică peste 8.000 de victime, până în 1995. Toate au primit neînceperea urmăririi penale“, spune Doru Mărieş.

Cronologie: parcursul sinuos al Dosarului Revoluției prin tribunale

Odată cu anul 1997 şi cu venirea la putere a Convenţiei Democrate, au fost deschise trei mari dosare cu privire la Revoluţie: Dosarul „Timişoara“ (în care au fost condamnaţi, mult mai târziu, generalii Stănculescu şi Chiţac), Dosarul „Cluj“ şi Dosarul „Sibiu“.

În 2004, Asociaţia „21 Decembrie 1989“ a formulat o plângere pentru fapte imprescriptibile, precum genocidul. Procurorul militar Dan Voinea a reluat cercetările inclusiv împotriva lui Ion Iliescu, pe atunci preşedinte, la al treilea mandat. La plângerea formulate de Asociaţia „21 Decembrie 1989“ au fost conexate toate dosarele victimelor Revoluţiei din teritoriu, peste 8.000 de cauze.

„În 2007 cercetările erau destul de avansate: erau peste 40 de criminali puşi sub urmărire. Şi atunci a venit CCR şi a dat o decizie prin care a spus: dosarele în care sunt implicaţi militari şi civili nu mai sunt instrumentate de Secţia Parchetelor Militare, ci sunt trimise la Secţia Civilă. În acel moment, generalul Voinea a pus pixul jos şi nu a mai avut dreptul să lucreze în acest dosar“, a spus Doru Mărieş.

În 2009, urmare a schimbării competenţei de instrumentare a dosarului, Ion Iliescu şi alţi membri de frunte ai FSN au fost scoşi de sub urmărire penală.

„Şi atunci eu am intrat în greva foamei, am deschis acţiunea la CEDO, am luat dosarele şi le-am trimis (n.r. – la Strasbourg) ca să probăm marele număr de victime. În 2010, domnul Boc – ne place, nu ne place – împreună cu Traian Băsescu au desecretizat toate jurnalele de luptă ale Armatei şi în acest fel am obţinut proba crimei“, spune Mărieş.

Pe rolul CEDO s-au judecat în paralel Dosarul „Revoluţiei“ şi cel al „Mineriadei din 13-15 iunie 1990“, iar curtea a ajuns la concluzia că ele vizează crime împotriva umanităţii pe care statul român trebuie să le elucideze şi să îi tragă la răspundere pe cei vinovaţi.

Urmarea imediată a deciziei CEDO a fost că Dosarul „Revoluţiei“ a fost închis, iar cel al „Mineriadei“ a fost deschis, în 2015, pe vremea procurorului general Tiberiu Niţu.

Abia în perioada de interimat a lui Bogdan Licu s-a redeschis şi Dosarul „Revoluţiei“ pentru faptele ulterioare datei de 22 decembrie 1989, vizaţi fiind Ion Iliescu şi oamenii lui din FSN, iar cercetările au fost continuate de procurori în mandatul lui Augustin Lazăr.

Citeste si:

Ședință de judecată cu miză, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea Supremă decide dacă retrimite dosarul Revoluției la procuror

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărăşte miercuri dacă menţine decizia de restituie la Parchetul Militar a dosarului Revoluţiei în care fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul...

AUR susține că alianța dintre PNL și PSD a fost instrumentată de către Iohannis. „Ar fi fost demis de popor şi ar fi suportat o umilinţă fără margini”

Alianţa pentru Unirea Românilor a transmis miercuri, 10 noiembrie, că negocierile dintre PNL şi PSD pentru a forma o coaliţie de guvernare au loc "la îndemnul şi prin mijlocirea lui Klaus...

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă