De unde vin și unde se duc știrile false despre vaccinarea anti-COVID? Expert în combaterea dezinformării: „Sunt unite de neîncrederea în autorități”

1 lună in urmă 31


De la „preotul” Christian Bale și asistenta din Alabama răpuși de vaccin la ace care dispar și ciparea lui Bill Gates, toate acestea sunt continuări ale teoriilor conspiraționiste cu privire la virusul SARS-CoV-2 apărute la începutul pandemiei. Ambele valuri de fake news sunt centrate pe ideea că pandemia a fost creată tocmai ca pretext pentru vaccinarea în masă a populației, a explicat pentru Libertatea Alina Bârgăoanu, expert în analiza și combaterea dezinformării.


„Ar fi fost surprinzător ca debutul efectiv al campaniei de vaccinare în atâtea țări, SUA, Israel, Marea Britanie, țările UE, să nu fie însoțit de un reviriment al temelor conspiraționiste, înșelătoare cu privire la pandemie, în general, la vaccinare, în particular”, spune experta.


Alina Bârgăoanu, expert în combaterea dezinformării | Foto: Facebook

Alina Bârgăoanu este profesor universitar doctor, decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA și expert în cadrul grupului la nivel înalt pentru combaterea ştirilor false al Comisiei Europene.


Aceleași teorii ale conspirației, doar puțin adaptate


Peste tot în lume, pandemia de coronavirus a venit însoțită de o avalanșă de dezinformări, de la tehnologia 5G și virusul fabricat în laborator la o simplă răceală ce se tratează cu remedii-minune. A apărut și curentul antimască, odată ce aceasta a devenit obligatorie în spațiile publice, inclusiv în România, iar masca de protecție s-a transformat în „botniță”.


Sunt idei conspiraționiste identificate înstudiul „Infodemia COVID-19 în România. O analiză a dezinformării în spațiul digital”, lansat în octombrie anul trecut, sub coordonarea Alinei Bârgăoanu.


Odată cu producerea vaccinului anti-COVID a apărut un nou val de știri false, dar cu aceleași laitmotive: „cobai”, „dictatură medicală”, „mascarada vaccinului”, „experiment în masă”, „oculta”, „presa aservită/plătită”, „curajoșii” care nu se tem să spună „adevărul”.


„Un vocabular specific care, în opinia mea, va supraviețui pandemiei/vaccinării și se va cupla rapid cu următoarea criză”, spune Alina Bârgăoanu. Iar istoria ne arată că unii termeni s-au rostogolit de-a lungul anilor, în special în mediul online, indiferent de tema dezbătută.


Acum îl avem pe actorul Christian Bale, cunoscut pentru rolul lui Batman, transformat în „preotul Marincia” într-o postare virală în care se spunea că a murit după ce s-a imunizat. O altă informație care a circulat masiv pe Facebook este cea despre asistenta medicală din Alabama care a murit din aceeași cauză, cu toate că în spitalul în care s-a spus că lucrează nici măcar nu începuse vaccinarea.


Postarea cu actorul Christian Bale prezentat ca „părintele Marincia”, care a murit după ce s-a vaccinat anti-COVID

Bill Gates a revenit în mijlocul dezbaterilor cu faptul că vrea să cipeze, prin vaccin, toată populația lumii, iar alte teorii spun că medicii pe care îi vedem că se vaccinează la TV nu se imunizează, de fapt, ci e doar o mascaradă, iar seringile sunt goale.


Alina Bârgăoanu a analizat, pentru Libertatea, toate aceste fake news și a identificat o serie de teme conspiraționiste care circulă de la începutul pandemiei și au fost adaptate la contextul vaccinării:


instaurarea unei dictaturi medicale;ciparea populației și supravegherea în masă pe baza tehnologiei 5G, 6G, chiar 9G, ori ciparea populației pentru a introduce „semnul Diavolului”;datele despre pandemie sunt exagerate: numărul deceselor este exagerat, decesele nu se produc de la virus, vaccinul este „fals”, pentru că se adresează unei probleme false;„oculta mondială”, Big Pharma - Bill Gates, pentru reducerea sau controlul populației; adevărul este ascuns de autorități sau datele despre vaccinare sunt falsificate (număr, reacții adverse, decese).

Există și câteva inflexiuni noi, legate efectiv doar de vaccinare: efectele adverse care sunt mult mai grave decât se anunță public (sterilitate); vaccinurile caremodifică ADN-ul; vaccinarea care nu are, de fapt, loc, pentru că s-ar produce cu o seringă goală; «decesele» în urma vaccinării care sunt deja «mușamalizate» în spitalele românești.

Alina Bârgăoanu, expert în combaterea dezinformării:

Neîncrederea în autorități, sursa conspirațiilor


Dar de unde și cum apar știrile false?


Raportul „Infodemia COVID-19 în România” arată că spațiul online românesc a fost conectat cu cel global. Este la fel și de această dată. Știrile false au intrat în spațiul public românesc din afară, pentru că acestea circulă la nivel internațional. Deși pornesc de la un număr redus de site-uri sau pagini de Facebook, crede Alina Bârgăoanu, totul se amplifică prin hashtag-uri și algoritmi - dovada că rețelele sociale oferă cadrul perfect pentru răspândirea informațiilor false.


„Conținutul, odată intrat, este amplificat fie organic, ca urmare a reacțiilor din partea utilizatorilor cât se poate de reali, fie artificial, prin intermediul conturilor false, al fabricilor de troli, de like-uri, de clickbait”, arată decanul Facultății de Comunicare de la SNSPA.


Iar motivele sunt diverse: „superspreader”-ii dezinformării urmăresc agende politice sau financiare ori sunt persoane care doar vor să iasă în evidență. Aceste lucruri nu țin neapărat de educație, explică Bârgăoanu, ci mai degrabă de timpul petrecut pe rețelele sociale și de profilul psihologic al fiecărui individ.


Ce e sigur însă este că totul pornește de la neîncrederea în autorități.


Toate aceste teme sunt unite de ideea împotrivirii în fața autorității: nerespectarea măsurilor de prevenție și de protecție - cu extensie în cazul vaccinării, de neacceptare a vaccinului; neîncrederea profundă în autorități, în autoritate, în general, inclusiv în figurile de autoritate din domeniul medical.

Alina Bârgăoanu, expert în combaterea dezinformării:

Nivelul uriaș de informații la care oamenii au acces nu îi face mai informați, spune specialista, ci le dă unora ocazia să aleagă doar acele elemente care le convin. Așa se ajunge în situația în care oamenii sunt împărțiți între cei care cred informațiile false și cei care nu și pare că „trăim în lumi diferite”.


De pe Facebook pe Instagram


Facebook a anunțat că va șterge tot conținutul fals legat de vaccinarea anti-COVID. Între timp însă, cei care sunt împotriva imunizării la coronavirus s-au mutat pe Instagram, după ce conturile lor au fost închise de Facebook, scrie The Guardian.


Experții spun că măsura luată de companie este prea mică în comparație cu avalanșa de fake news, mai arată publicația britanică.


„Nu e întotdeauna dezinformare. Sunt lucruri care îți ridică semne de întrebare și dubii. Iar Instagram are o foarte mare problemă cu vaccinarea anti-COVID”, spun experții consultați de The Guardian.


Care sunt soluțiile și ce trebuie să facă autoritățile


Dezinformarea poate fi oprită doar prin colaborarea tuturor părților, explică Alina Bârgăoanu, și nu doar fiecare pe bucățica lui. Rezolvarea problemei se găsește inclusiv în locul în care a apărut problema: online.


„Avem de-a face cu o problemă preponderent tehnologică (vezi rolul cuvintelor-cheie de a realiza strategic signalling către algoritmi), a cărei rezolvare este simultan tehnologică, politică, socială. Rezolvare care ține și de educație, în fapt, de o nouă alfabetizare, specifică noului mediu digital”, spune experta.


Autoritățile au, astfel, în față o provocare, mai ales pentru că societatea a dezvoltat neîncredere în ele - de aici și apariția teoriilor conspiraționiste.


Dezinformarea se combate prin informare „precisă, factuală”, punctează Bârgăoanu, însă doar dacă aceste demersuri sunt urmate și de strategii clare. Practic, instituțiile publice ar trebui să se pregătească în avans, să preîntâmpine știrile false. 


Experta propune câteva soluții: 


identificarea surselor de finanțare și a porților de intrare;acorduri cu reprezentanții platformelor digitale pentru etichetarea conținutului problematic;atenționarea utilizatorilor privind interacțiunea cu un astfel de conținut;încetinirea circulației sau chiar întreruperea acestei circulații. 

„Și în România, ca și în alte părți, combaterea dezinformării se poate face numai prin recursul la o alianță de actori, între care mass-media mainstream ocupă un loc proeminent, și prin recursul la soluții de natură tehnologică”, crede specialista.


Citeşte Articolul Întreg pe Sursă